Omul lui Băsescu, Elena Udrea este, de când a apărut în politică, un personaj controversat. Ridicarea acesteia în sferele prezidenţiale, încrederea generoasă cu care a creditat-o Traian Băsescu pe parcursul mai multor ani, statutul de neatins pe care i l-a conferit această încredere, noile declaraţii ale sale potrivit cărora ea era sursa alternativă de informaţii susurate în urechea prezidenţială, toate acestea şi multe altele i-au garantat Elenei Udrea invincibilitatea. Debarcarea lui Băsescu de la cârma ţării şi retragerea acestuia, aparent definitivă, din viaţa politică au lăsat-o pe Udrea fără scut şi cu nenumăratele probleme pe care şi le-a creat de-a lungul timpului la vedere. Le ştim, am scris de atâtea ori despre ele, dar până acum nimeni, din niciuna dintre structurile oficiale, nu s-a luat de Udrea. Săptămâna trecută, la final, ridicarea acesteia şi audierile la DNA au reprezentat prima mutare pe marea tablă de şah a corupţiei din România. A doua mutare i-a aparţinut Elenei Udrea, care a povestit, într-un amplu interviu, tot soiul de lucruri interesante despre actualul șef interimar al SRI, generalul Florian Coldea, despre implicarea acestuia în politică, inclusiv în cea redacţională, despre sumele pe care le cerea etc. Următoarea mutare a avut loc duminică, atunci când la nivelul întregii ţări au avut loc sute de percheziţii la 200 de firme, printre care şi oameni de casă ai lui Udrea. Ea a comentat pe Facebook despre asta şi şi-a angajat bodyguarzi, vrând să sugereze astfel faptul că s-ar simţi în primejdie. Ieri dimineaţă, DNA a detonat bomba şi a redeschis, ca la carte, dosarul „Gala Bute” (organizarea galei de box profesionist "Campion pentru România" de către firma fostului preşedinte al FRB Rudel Obreja, în cadrul căreia a avut loc şi meciul dintre Lucian Bute şi francezul Jean-Paul Mendy, care s-a desfăşurat pe 9 iulie 2011, la Romexpo). Ieri, Udrea riposta din nou, demonizându-l pe Coldea şi susţinând că nu mai are încredere în Justiţia din România şi că... îi este frică.

Aceasta este, foarte pe scurt, povestea ultimelor zile în care Justiţia, serviciile secrete şi politicul s-au ciocnit. Pentru că nu credem în coincidenţe, vrem doar să subliniem această incredibilă cronologie a faptelor. Concluziile le trageţi dvs. Să revenim însă la celebrul dosar „Gala Bute”, în care, din 2013 şi până acum, doar Rudel Obreja a fost găsit vinovat.

Procurorii DNA ar fi constatat infracțiuni noi de corupție pentru angajați ai MDRT, dar și fapte prin care s-au fraudat fonduri ale instituției conduse la acea vreme de Elena Udrea pentru a fi trecute în patrimoniul lui Rudel Obreja și pentru ca acesta să obțină un credit de la BRD, au declarat surse judiciare. Povestea este foarte complicată şi poate fi urmărită, pe larg, în ediţia online a cotidianului nostru - www.telegrafonline.ro. Ce spun procurorii, pe scurt? Udrea a luat decizia organizării „Galei Bute“, în urma unor discuţii cu Obreja, şi le-a cerut subordonaţilor săi să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, deşi aceştia i-au atras atenţia, de-a lungul timpului, asupra imposibilităţilor legale de rezolvare a cerinţei ministrului. Soluţiile au fost însă găsite prin intermediul lui Ion Ariton, ministru al Economiei la acea vreme, care a făcut presiuni asupra a 10 companii de stat care s-au trezit, brusc, că doresc să fie sponsori. De cealaltă parte, Elena Udrea, ca ministru al Turismului, având comasate toate direcţiile de turism şi, implicit, fiind la cârma accesării de fonduri europene, „a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Rudel Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice”, arată procurorii DNA. Mulţi bani au curs în ceea ce trebuia să fie promovarea României prin „frunză” - un logo luat de pe net şi plătit cu multe sute de mii de euro, în străinătate. Udrea a vrut să acopere şi găurile din fondurile Ministerului Turismului şi din conturile apropiaţilor cu bani europeni, dar autorităţile UE s-au opus, atrăgând atenţia prin Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), care a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în contextul organizării galei "Campion pentru România".

UDREA, URMĂRITĂ PENAL? DNA a cerut, ieri, aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a Elenei Udrea în dosarul "Gala Bute", în care o suspectează pe aceasta de abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis să discute miercuri solicitarea DNA.

PERCHEZIŢII DNA LA OBREJA Ieri, în faptul dimineţii, procurorii DNA au descins în mai multe locaţii din Bucureşti, Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie. DNA arăta ieri, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări care vizează săvârșirea unor infracțiuni de corupţie şi asimilate celor de corupție, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene. Surse judiciare au declarat că percheziţiile sunt făcute în dosarul "Gala Bute", iar printre locuinţele percheziţionate este şi apartamentul fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box (FRB) Rudel Obreja, din Sectorul 2 al Capitalei. Potrivit surselor citate, anchetatorii au făcut percheziţii şi la locuinţa primarului din Lupeni, judeţul Hunedoara, Cornel Resmeriţă, precum şi la firmele Termogaz Company din Haţeg, Rogard Coom Impex SRL, tot din Haţeg, Consmin SA din Petroşani şi Last Time Studio SRL din Câmpina. Evident, procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de SRI şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei. Mai multe persoane au ajuns ieri la DNA, pentru a da declaraţii, printre care şi Obreja. Acesta a declarat, la intrarea în DNA, că este nevinovat.

Ion Ariton, un alt nume greu vizat în dosar, a făcut şi el, ieri, obiectul referatului procurorului-şef al DNA în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale. Potrivit unui comunicat al DNA, în legătură cu săvârșirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, în calitatea sa de ministru al Economiei, Ion Ariton i-ar fi determinat pe reprezentanții a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA și Societatea Națională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaționale de box profesionist de la București din 9 iulie 2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute.

Printre cei care au fost aduşi la DNA pentru a da declaraţii s-a numărat şi fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu. Acesta ar fi primit în anul 2010 suma de 700.000 de lei de la societatea Termogaz Company SA, pentru a-și folosi influența față de angajați din cadrul ministerului, în vederea efectuării plăților prin care erau finanțate contractele de lucrări publice, potrivit unor surse judiciare. Banii ar fi fost livrați în mai multe tranșe, iar pentru a ascunde natura acestor plăți, au fost întocmite mai multe contracte fictive de achiziție, prin interpunerea unei alte societăți. Este vorba de Last Time Studio SRL din Câmpina, societate controlată de Ștefan Lungu prin intermediul mamei sale, Elena Lungu, în calitate de asociat și administrator.

POVESTEA "GALEI BUTE"

Potrivit rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată doar a lui Obreja pentru fapte de corupţie. Celelalte persoane implicate în dosar, reprezentanți ai MDRT, Ministerului Economiei, companiilor naționale și ai FRB, au fost scoase de sub urmărire penală sau au primit neînceperea urmăririi penale (NUP), după caz. În decembrie 2013, procurorul-şef adjunct al Secţiei de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de NUP dispuse cu privire la funcționarii implicați, dar şi a calificării faptelor reținute în sarcina lui Obreja. Şeful procurorului de caz a apreciat că "soluția de neurmărire cu privire la Ariton Ion și la reprezentanții companiilor naționale care au sponsorizat FRB este greșită, fiind necesară continuarea urmăririi penale". Din actele cauzei rezultă că Ion Ariton, folosindu-și autoritatea derivată din funcția de ministru al Economiei, i-a determinat pe directorii celor 10 companii naționale să încheie contractele de sponsorizare, împrejurare de natură să atragă tragerea sa la răspundere penală pentru instigare la infracțiunile menţionate anterior, mai susţine şeful procurorului de caz. În privinţa lui Obreja, în aceeaşi ordonanţă se arată că faptele reținute în sarcina acestuia au fost calificate în mod greșit, fiind necesară efectuarea urmăririi penale cu privire la săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de complicitate la infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial.

DLAF a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja. În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA a fost descris modul în care Rudel Obreja, atunci preşedinte al FRB, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box "Campion pentru România" unei firme care îi aparţinea tot lui. În baza acestui contract de exclusivitate, firma lui Obreja, Europlus Computers SRL, a obţinut, prin negociere directă de la MDRT, condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect "Promovarea brandului turistic al României". Valoarea a fost stabilită în baza unui studiu întocmit de The AdComp - Divizia de Publicitate SRL, la comanda Europlus Computers, valoare pe care MDRT "şi-a însuşit-o". DLAF a ajuns la concluzia că MDRT a încheiat contractul cu firma lui Obreja în baza exclusivităţii pe care aceasta o primise de la Federaţia de Box condusă tot de el. MDRT arăta, în aprilie 2012, că sesizările DLAF către DNA se referă strict la activitatea societăţii comerciale care a organizat „Gala Bute“, nu la activitatea ministerului.

CE A FĂCUT UDREA Udrea a luat decizia organizării „Galei Bute“, în urma unor discuţii cu Obreja, şi le-a cerut subordonaţilor săi să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, potrivit DNA. "Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul MDTR în perioada 2010 - 2012", potrivit DNA. În ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu în legătură cu încheierea de către MDRT a unui contract de prestări servicii de promovare, DNA arată că, în 24 iunie 2011, MDRT a atribuit un contract în valoare de 10.175.168,44 lei, prin care SC Europlus Computers SRL trebuia să presteze servicii de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către FRB. Metoda de atribuire a contractului a fost negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, iar suma urma să fie rambursată din fonduri europene. În baza acestui contract, la data de 1 februarie 2012, MDRT a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei. "Fondurile publice ar fi fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului ar constitui în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-ar fi urmărit, în realitate, asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului", a precizat DNA, în referatul cauzei, transmis procurorului general al PICCJ, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Elena Udrea.

Anchetatorii susţin că acest contract ar fi fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi ar fi fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană. "Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, din cauza modului defectuos în care funcţionarii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat", a precizat DNA. Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului aparţine ministrului Turismului de la acea dată, Udrea Elena. "Din probele cauzei a rezultat că Udrea Elena a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Obreja Rudel, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Rudel Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice", arată procurorii DNA.

Anchetatorii susţin că Elena Udrea, deşi i-au fost aduse la cunoştinţă în mai multe rânduri impedimentele legale, a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziţie publică reglementate de OUG 34/2006. Procurorii mai spus că Elena Udrea a urmărit prin organizarea „Galei Bute“ să obţină beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute. "Având în vedere că Lucian Bute era la acel moment una dintre personalităţile române cu cea mai mare cotă de popularitate, Udrea Elena avea un interes direct în organizarea galei, urmărind obţinerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui Obreja Rudel, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv", a precizat DNA.

De asemenea, procurorii susţin că săvârşirea faptelor a fost facilitată de împrejurarea că Elena Udrea putea influenţa atât atribuirea fondurilor europene, cât şi utilizarea ulterioară a acestora, având în vedere comasarea în cadrul aceluiaşi minister a activităţilor de dezvoltare regională şi a celor de turism. În acest mod, Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional care funcţiona în cadrul MDRT aproba deciziile de finanţare a proiectelor, iar Direcţia Generală pentru Turism din cadrul aceluiaşi minister avea calitatea de beneficiar pentru un domeniu al programului şi cheltuia sumele astfel obţinute.

În ce priveşte infracţiunea de tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, DNA arată că, după executarea contractului şi realizarea plăţii, la data de 16 februarie 2012, suma de 8.116.800 de lei a fost cuprinsă în cererea de rambursare transmisă de Direcţia Dezvoltare Turistică şi Marketing din cadrul MDRT către Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), având în vedere că acest contract făcea parte din proiectul "Promovarea brandului turistic al României", care urma să fie finanţat în baza deciziei de finanţare 2007/07.07.2011, prin POR 2007 - 2013, cu fonduri provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională. "Decizia de finanţare menţionată fusese aprobată pe baza unei solicitări a Direcţiei de Promovare Turistică din cadrul MDRT semnate de secretarul general al ministerului (Gheorghe Nastasia, n.r.), în numele ministrului Udrea Elena. Cererea de rambursare a sumei de 8.116.800 de lei cuprinde declaraţii inexacte, în condiţiile în care scopul real al utilizării fondurilor - organizarea unei gale de box - nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era FRB, împrejurare cunoscută de autorii cererii. Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a dispus suspendarea soluţionării cererii ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală", potrivit DNA. Din datele şi probele cauzei rezultă că şi aceste fapte ar fi fost săvârşite, la acea dată, la cererea ministrului Udrea, care ar fi cunoscut împrejurările esenţiale ale cauzei şi care ar fi acceptat posibilitatea producerii rezultatului.

Anchetatorii o mai acuză pe Elena Udrea că şi-ar fi folosit influenţa derivată din funcţia de ministru şi de vicepreşedinte al partidului aflat atunci la guvernare, respectiv PDL, asupra unui reprezentant cu putere de decizie dintr-o instituţie bancară şi asupra secretarului general al ministerului, pentru ca aceştia să îşi exercite atribuţiile într-o modalitate care să permită acordarea, de către bancă, a unui credit societăţii SC Europlus Computers SRL. "Suma astfel obţinută are natura unui folos necuvenit, în condiţiile în care împrumutul a fost acordat în regim de urgenţă şi în condiţii mai avantajoase decât cele prevăzute în normele de creditare ale băncii, avantaje pe care societatea nu le-ar fi obţinut în lipsa intervenţiei ministrului", susţin procurorii.

În 29 iunie 2011, la cinci zile după încheierea contractului cu SC Europlus Computers SRL, MDRT a emis o adresă prin care comunica băncii acceptul prealabil că îi va plăti băncii, în mod direct, sumele datorate firmei SC Europlus Computers SRL, din executarea contractului de servicii. Adresa a fost semnată de către secretarul general al ministerului, care a arătat că a acţionat la cererea Elenei Udrea şi că ministerul nu eliberase niciodată asemenea înscrisuri pentru a garanta creditele unor societăţi comerciale, potrivit procurorilor. O zi mai târziu, în 30 iunie 2011, a fost încheiat contractul de creditare a SC Europlus Computers SRL, având ca obiect acordarea unui credit pe termen scurt în sumă de 10.175.168 de lei, "pentru finanţarea cheltuielilor aferente contractului de servicii 232/24.06.2011 încheiat între MDRT şi SC Europlus Computers SRL". Creditul ar fi trebuit restituit în termen de trei luni, însă scadenţa a fost prelungită succesiv pentru 60 de zile, 30 de zile şi alte 30 de zile, până la 27 ianuarie 2012, au mai stabilit procurorii. "În condiţiile în care MDRT a aprobat, ulterior, pentru plată doar suma 8.116.800 lei, o parte semnificativă a creditului a rămas neacoperită, motiv pentru care au existat mai multe discuţii la sediul ministerului între reprezentanţii instituţiei de credit, care solicitau achitarea întregii sume prevăzute în contract, şi cei ai instituţiei publice, care susţineau că nu pot achita decât serviciile recepţionate", a precizat DNA.

RAMBURSARE PARŢIALĂ Împrumutul a fost rambursat parţial în 2 februarie 2012, prin plata sumei de 8.116.800 de lei de către MDRT, iar diferenţa a fost achitată de SC Europlus Computers SRL la data de 8 februarie 2012, folosind fonduri primite de la o altă firmă, care, la rândul său, le obţinuse în baza unui contract de achiziţie publică finanţat în regim de urgenţă de MDRT şi care "a fost atribuit cu încălcarea dispoziţiilor legale de către reprezentanţii municipiului Lupeni", au mai arătat procurorii. "În cauză există indicii rezonabile cu privire la faptul că împrumutul nu ar fi fost acordat în asemenea condiţii, în lipsa influenţei exercitate de Udrea Elena. Astfel, conduita reprezentanţilor instituţiei de credit (care au acceptat un risc neuzual, au aprobat creditul într-un termen neobişnuit de scurt şi au prelungit succesiv termenul de rambursare), se coroborează cu implicarea directă a ministrului în emiterea adresei din 29.06.2011 (care a reprezentat principala garanţie avută în vedere de comitetul de credit), precum şi cu rolul pe care MDRT l-a avut ulterior în obţinerea fondurilor cu care SC Europlus Computers SRL a achitat diferenţa de împrumut (prin finanţarea în regim de urgenţă a unui contract încheiat cu încălcarea legii)", susţin anchetatorii.