Luarea unei pastile contraceptive înainte sau la începutul sarcinii nu crește riscul de malformații congenitale majore la nou-născuți, potrivit unui studiu publicat recent în revista medicală britanică ”British Medical Journal” (BMJ), citată de agenția France Presse, scrie Agerpres. Cercetători danezi și americani au ajuns la această concluzie - care contrazice rezultatele unor studii publicate în trecut - după ce au studiat cazurile a aproape 900.000 de născuți-vii născuți în Danemarca între 1997 - 2011. Aproximativ 2,5% dintre copii au avut malformații congenitale, cum ar fi malformații ale sistemului nervos (spina bifida), ale inimii, ale aparatului respirator, ale aparatului urinar, la cap sau la membre. Malformații legate de cauze cunoscute, cum ar fi expunerea prenatală la alcool sau aberațiile cromozomiale (aflate în special la originea trisomiei 21, caracterizată prin handicap mintal și un aspect fizic caracteristic) nu au fost incluse în studiu. Cercetătorii au descoperit că acei copii născuți din mame care au continuat să ia pilula contraceptivă după începutul sarcinii nu au avut un risc mai mare de malformații congenitale decât cei născuți din mame care nu au luat pilula sau au întrerupt administrarea acesteia înainte de a deveni gravide. Cele mai multe mame studiate (68%) opriseră contraceptivele orale cu 3 luni înainte de concepție, iar 21% dintre ele nu au luat niciodată pilule. Doar 8% dintre mame au oprit administrarea de contraceptive orale cu mai puțin de 3 luni înainte de sarcină și numai 1% au continuat să o ia și atunci când erau deja însărcinate. Însă în cele din urmă, rata de malformații congenitale la copiii născuți de aceste mame a fost în linii mari aceeași, de aproximativ 2,5% după ajustarea factorilor de risc, cum sunt vârsta mamei, nivelul de educație sau de venit, fumatul în timpul sarcinii. Aceste rezultate ar trebui să ”liniștească femeile care au devenit gravide în timpul tratamentului cu contraceptive orale sau la numai câteva luni după ce l-au întrerupt”, spun autorii studiului. Potrivit cercetătorului Brittany Charlton de la Harvard T.H. Chan School of Public Health, rezultatele sunt cu atât mai liniștitoare cu cât concluziile lor se bazează pe prescripții medicale și nu pe declarații ale femeilor, care ar fi putut fi de mai mică încredere. Ereditatea, pesticidele, alcoolul, tutunul, radiațiile ionizante, obezitatea, aberațiile cromozomiale și agenții infecțioși sunt considerați la ora actuală principalii factori de risc pentru malformațiile congenitale.