Fondurile alocate de statul român pentru programele de achiziţie de mijloace contraceptive sunt insuficiente şi neadecvat stabilite, relevă studiul naţional \"Fenomenul întreruperilor sarcinilor nedorite în România - Radiografie şi soluţii\" realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei. Potrivit studiului, între 350 şi 400 de femei recurg la întreruperi de sarcină în fiecare zi în România, dintr-un total de peste cinci milioane de femei fertile, ceea ce poziţionează România pe un îngrijorător loc IV la nivelul UE în ceea ce priveşte numărul anual al întreruperilor de sarcină nedorită. La nivel mondial, ţara noastră ocupă locul VI, cu un număr total de aproximativ 100.000 - 128.000 de avorturi pe an. Potrivit unui comunicat de presă al IPP, este necesar ca statul să investească mai mult în prevenţie şi să urmărească serios efectele Programului naţional dedicat acestei tematici. „Aproximativ 500.000 de euro este bugetul anual din care se achiziţionează anticoncepţionale în România, în timp ce suma anuală totală aferentă numărului de întreruperi de sarcini incomplete (avorturi spontane) este de cinci milioane euro, Ministerul Sănătăţii dovedind că nu are grijă să eficientizeze banii publici cheltuiţi în această privinţă. Există indicii că statul român, prin Ministerul Sănătăţii şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, nu ţine o evidenţă corectă a numărului oficial de întreruperi de sarcini nedorite. Verificând minuţios evidenţele din toată ţara, IPP constată că cifrele statistice oficiale nu sunt conforme cu realitatea, mai grav fiind că, în baza lor, se fac în prezent fundamentările de măsuri de politică publică. Clinicile şi cabinetele private, deşi obligate prin lege să ţină o evidenţă a întreruperilor sarcinilor nedorite, nu comunică situaţiile reale către Direcţiile de Sănătate, ceea ce înseamnă că statul român nu are un control asupra tuturor prestatorilor de activităţi medicale constând în întreruperi de sarcini la cerere, neînţelegând de fapt magnitudinea acestui fenomen în ţară şi impactul colectării de date eronate”, se arată în comunicatul IPP. Potrivit Institutului, folosirea mijloacelor contraceptive ar putea reduce mortalitatea maternă cu până la 60%. IPP recomandă Ministerului Sănătăţii continuarea şi chiar intensificarea programelor de training pentru medicii de familie, valorificând expertiza deja existentă în rândul ONG-urilor. Un sondaj de opinie realizat, anul acesta, de IPP prin divizia sa de cercetare statistică arată că 49% dintre femeile fertile din România declară că nu au beneficiat de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii. Alte 84% dintre femei spun că statul trebuie să se implice mai mult în prevenirea sarcinilor nedorite.