Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, este supărată foc pe Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceasta s-a plâns, la postul de televiziune Digi 24, că cei de la ANAF se mișcă greu când vine vorba despre confiscarea banilor și bunurilor pentru recuperarea prejudiciilor din dosarele instrumentate de DNA. Kovesi a "tradus" situația simplist: "Atunci când facem o investigație, obligația noastră este să identificăm banii și bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, le punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF-ului, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă, și ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare”, a spus Kovesi, care a estimat bombastic că doar în spețele lucrate de DNA suma pe care trebuie să o recupereze statul este de 310 milioane de euro. Ea a continuat admonestarea publică și chiar a sugerat ca Ministerul Finanțelor, care "nu se descurcă", să facă un pas în spate și să lase Ministerul Justiției să preia frâiele. "Trebuie să existe un moment zero în care statul să înceapă să execute sume efectiv și să încaseze acești bani la bugetul de stat. Dacă Ministerul Finanțelor nu se descurcă cu acest lucru, atunci poate să dea această atribuție instituțiilor din sistemul judiciar, la Ministerul Justiției sau la alții care vor să facă acest lucru", a adăugat Kovesi.
ELAN TEMPERAT Agenția de Administrare Fiscală a reacționat vineri, atunci când a temperat elanul șefei DNA (cam la jumătate, după cum se va vedea), amintindu-i că cei 310 milioane de euro despre care ea a pomenit la televizor (ca prejudiciu din dosarele DNA) sunt de fapt cam 150 de milioane de euro... din care o parte nerecuperabili... Cei de la ANAF au publicat un raport "sintetic" în care arată că "53,6% din totalul prejudiciilor trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile (similar arieratelor nerecuperabile)". În unele cazuri, spun reprezentanții ANAF, sunt în curs formalități de partaj sau ieșire din indiviziune forțată, în altele persoanele condamnate "nu deţin bunuri sau venituri urmăribile", în altele firmele de la care banii trebuie luați sunt în insolvență. ANAF-ul mai arată, printre altele, că personalul de care dispune nu este suficient pentru a putea face față volumului de muncă. Ca urmare, cei de la ANAF consideră că "este profund incorect" ca ei să fie folosiți ca țapi ispășitori în ceea ce privește gradul scăzut de recuperare a pagubelor.