PUZ CU PROBLEME De când lumea şi pământul, dialogul dintre investitorii constănţeni în turism şi oficialii din turism a fost afectat de simplul fapt că miniştrii din birourile de la centru au încercat să facă legi pentru oamenii din teren, care mănâncă turism pe pâine de câteva decenii bune. Discuţiile de ieri dintre investitorii constănţeni de pe litoral şi ministrul Maria Grapini au relevat încă o dată asta. Unul dintre subiecte - PUZ-ul staţiunilor. „Vreau o lege mai dură. Nu cred că un PUZ schimbat la patru ani, după culoarea politică, va duce la o sistematizare a României. În prezent, în unele locuri din ţară găsim o caricatură turistică - betoane în zone rustice, dezastru în staţiuni montane de renume”, a spus Grapini. Nu e loc de generalizări însă, au replicat hotelierii. În Constanţa, spre exemplu, administraţia locală este aceeaşi de mai bine de 13 ani, iar continuitatea proiectelor se vede foarte bine în modul de succes în care s-a dezvoltat staţiunea Mamaia. Miniştrii s-au schimbat mai des decât primarii, iar multe proiecte din Constanţa (şi nu numai) au fost blocate în trecut tocmai de lipsa avizelor de la centru. Cât despre promovarea litoralului şi strategia de dezvoltare, Grapini nu a putut spune decât că autorităţile trebuie să respecte masterplanul plătit în 2006 de Elena Udrea. Litoralul nu este inclus însă în masterplan, iar Asociaţia Litoral - Delta Dunării nu mai face parte din Consiliul consultativ pentru turism (deşi era acolo pe vremea Elenei Udrea!), a reclamat preşedintele Asociaţiei, Corina Martin. Ministrul a reacţionat neaşteptat, ameninţând că va pleca din sală. Greu de înţeles de ce. Poate pentru că şi-a adus aminte că n-a sprijinit în niciun fel litoralul de 1 mai...

UN IMPOZIT CU NĂBĂDĂI Discuţia a ajuns inevitabil şi la impozitul minim pe care hotelierii (dar şi alte firme din servicii) îl vor plăti din vară. „Să fie clar, nu e forfetarul lui Boc. Este o taxă pe cod CAEN, calculată în funcţie de specificul fiecărei afaceri. Suma nu va fi mai mare decât un impozit de 16% calculat şi plătit corect. În plus, pentru cei care au angajaţi cu carte de muncă, taxa va scădea. Spre exemplu, un hotel de trei stele de pe litoral va plăti, în medie, 50 euro/cameră/an. În Bucureşti, unde unităţile de cazare sunt deschise mai mult timp, taxa este de circa 75 euro/cameră/an”, a spus ministrul. Preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, a admis că măsura este echitabilă, dar a ţinut să precizeze că din Registrul Comerţului lipseşte codul pentru „complex hotelier” şi că, în aceste condiţii, unii investitori vor plăti mai multe „taxe unice” - una pentru hotel, una pentru restaurant, una pentru spa şi aşa mai departe. Sunt carenţe legislative pe care Grapini pare să nu le fi luat în calcul.

LEGEA TURISMULUI, GATA În 2013 Turismul balnear a fost un alt punct-cheie al întâlnirii. „Am primit recomandări pentru încă 15 staţiuni balneare. Suntem în lucru; la propunerea investitorilor, urmărim să acredităm hotelurile care oferă astfel de servicii în casele de sănătate din străinătate”, a spus ministrul delegat pentru turism. Legat de turiştii străini, mari amatori de balneo, Grapini a dat asigurări că va discuta cu ministrul de Externe despre vizele pentru turiştii ruşi şi asiatici, „curioşi şi cu bani”. Cât despre finalizarea unei legi coerente a Turismului, Maria Grapini a oferit un deadline - până la finele lui 2013. De asemenea, ministerul nu exclude nici posibilitatea de a micşora la 9% TVA pentru pachetele turistice. Nu în ultimul rând, normele de clasificare vor fi regândite, după ce hotelierii au subliniat că, potrivit suprafeţelor prevăzute în normele curente, 60% dintre unităţile de cazare de pe litoral ar primi doar două stele.