Implementarea plății defalcate a TVA încalcă prevederile comunitare, prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata taxei, avertizează directorul executiv al departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul Ernst & Young (EY) România, Ioana Iorgulescu - „Or, pentru a obține o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic și, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii“. Dacă, într-adevăr, mecanismul românesc de defalcare a plății ar fi inspirat de cel italian (așa cum susțin cei de la Finanțe), exemplul ar trebui urmat până la capăt - „Totuși, diferențele față de modelul italian sunt semnificative, începând de la obținerea derogării impuse de legislația comunitară, persoanele și sectorul de activitate care sunt avute în vedere (respectiv livrările de bunuri și prestările de servicii către autorități publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de funcționare și aplicarea temporară (ca, de altfel, orice măsură menită să combată fenomenul de evaziune fiscală și fraudă, ce derogă de la regula generală). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul României a acestei măsuri, însă ea nu este disponibilă, având în vedere că nu s-a realizat nicio consultare în acest sens“. Și, deși autoritățile se jură că scopul declarat al sistemului Split TVA este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenței neloiale din partea evazioniștilor, expertul EY are o altă părere - „În practică, sistemul înseamnă pedepsirea contribuabililor de bună-credință prin blocarea resurselor financiare (având consecințele financiare și comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA și restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF. Nu știm, însă, cum și în cât timp. Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor și punerea lor la dispoziția bugetului de stat, înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivație fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal și accelerarea rambursărilor de TVA)“.