În urma apariţiei primelor cazuri de botulism din 2009 în judeţul Argeş, autorităţile sanitar-veterinare au demarat controale la nivelul întregii ţări. Prin Sistemul Rapid de Alertă al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), direcţiile judeţene au primit sarcina de a verifica societăţile care au primit conserve de peşte care proveneau dintr-un depozit din Ilfov. “Am primit această informare săptămîna trecută, astfel că, în urma controalelor, am depistat două societăţi constănţene care deţineau aproximativ 200 de conserve din lotul care ar fi putut determina toxiinfecţia botulinică. Conservele au fost sechestrate, apoi trimise către analize de laborator la Bucureşti, unde s-a stabilit că erau şi singurele din lotul incriminat care au ajuns la Constanţa”, a declarat directorul executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa, Grigore Mertoiu. Pe de altă parte, reprezentanţii ANSVSA susţin că episodul de botulism din judeţul Argeş în care un bărbat a decedat, nu a fost cauzat de consumul de peşte din conservă, întrucît investigaţiile de laborator confirmă faptul că tipul de toxină din serul pacienţilor a fost cel de tip B. Cu alte cuvinte, tipul B stă la originea îmbolnăvirilor care au drept cauză consumul de alimente de origine animală - carne la borcan, cîrnaţi şi şuncă, sau vegetală. “Tipul E este sursa îmbolnăvirilor datorate consumului produse de origine acvatică, inclusiv peşte conservat prin marinare sau afumare. ANSVSA aşteaptă rezultatele celorlalte investigaţii cerute de preşedinte pentru a dispune, în baza unor date certe, măsurile legale privind produsele sechestrate. De asemenea, a cerut structurilor din subordine extinderea ariei verificărilor şi pentru alte loturi de produse de acelaşi tip în scopul prevenirii apariţiei unor asemenea situaţii tragice”, susţin reprezentanţii ANSVSA. Preşedintele ANSVSA, Marian Zlotea, a solicitat Ministerului Sănătăţii demararea unor investigaţii privitoare la modul în care ASP Argeş a realizat ancheta epidemiologică. “Este inadmisibil ca pacientul să fie internat la Spitalul Judeţean Argeş şi, timp de şapte zile, să fie tratat pentru o cu totul altă afecţiune decît cea de care suferea. Cu o anchetă epidemiologică corectă, un diagnostic rapid şi corect, am fi luat mult mai repede măsurile care ţin de competenţa noastră”, a declarat Zlotea.