România va derula până în 2013 un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în 10 din cele 11 bazine hidrografice, în valoare de circa 75 milioane dolari, a declarat, ieri, responsabilul cu implementarea acestui proiect, Valentin Alexandrescu din Ministerul Mediului. \"România a decis să extindă la aproape 100 de comune din 10 bazine hidrografice din ţară proiectul-pilot derulat iniţial în judeţul Călăraşi pentru managementul poluării cu nutrienţi. Astfel, a fost aprobat şi se află în implementare proiectul Controlul integrat al poluării cu nutrienţi, pentru care a fost primit un grant de 5,5 milioane dolari de la Facilitatea Global de Mediu (GEF) şi un împrumut de aproape 70 milioane dolari de la Banca Mondială\", a precizat directorul Unităţii de Management a Proiectului (UMP) din Ministerul Mediului. Alexandrescu a adăugat că al 11-lea bazin hidrografic, cel din zona litoralului, nu a fost cuprins în proiect, deoarece iniţial nu a fost trecut ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitraţi. Potrivit acestuia, proiectul pentru controlul integrat al poluării cu nutrienţi a început în 2007 şi se va derula până în 2013. \"În acest proiect sunt cuprinse mai puţin de 100 de comune din cele câteva mii existente în România. Ulterior, controlul integrat al poluării cu nutrienţi ar putea fi extins şi la celelalte\", a mai explicat oficialul ministerului, care a adăugat că România se află în faţa multor ţări din UE în ce priveşte implementarea legislaţiei europene privind nitraţii. \"România este printre primele ţări care au demonstrat că se implică în reducerea poluării cu nitraţi, chiar dacă nu primeşte fonduri de la UE în acest scop\", a mai spus Alexandrescu. Directiva europeană privind nitraţii impune ca până în 2015 toate statele membre să se asigure că în apele subterane şi de suprafaţă nu ajung mai mult de 50 mg/l de nitraţi şi că apele au un statut ecologic bun. Comisia Europeană va publica în câteva luni un raport amplu despre situaţia implementării obligaţiilor din Directiva Nitraţi în ţările UE, a declarat reprezentantul direcţiei generale de mediu a Comisiei Europene, Michael Hammel. El a spus că, potrivit datelor preliminare, a fost remarcată o îmbunătăţire uşoară în UE în ce priveşte calitatea apelor subterane şi o ameliorare semnificativă privind apele de suprafaţă, dar a subliniat că există încă destule probleme legate de eutrofizarea apelor, mai ales din cauza poluării intensive din trecut cu nitraţi pentru creşterea producţiei agricole. Banca Mondială mai finanţează în România proiecte de separare a deşeurilor şi monitorizare a calităţii apei, controlul poluării periculoase, managementul inundaţiilor şi de siguranţa barajelor.