Încă o hibă iese la iveală în ceea ce privește noul Cod de procedură penală. După ce în luna noiembrie a anului trecut a taxat prevederile referitoare la arestul la domiciliu, Curtea Constituțională a României (CCR) a ajuns la concluzia că, în forma sa actuală, măsura controlului judiciar încalcă dreptul la apărare! Prin decizia comunicată miercuri, CCR scade riscul producerii unor abuzuri din partea anchetatorilor față de persoanele pe care le cercetează. Curtea a hotărât că procurorii nu vor mai putea prelungi măsura controlului judiciar fără ca în prealabil să audieze persoana vizată de această măsură preventivă. Plenul Curții s-a reunit marți pentru a dezbate excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 215¹ alin.(2), care arată că: "în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.ʺ

În urma deliberării, CCR a stabilit că "desfăşurarea procedurii prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar, prevăzută la art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală, fără citarea şi audierea inculpatului, este de natură a-i încălca acestuia dreptul la apărare, drept fundamental prevăzut de art. 24 din Constituţie. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională", potrivit unui comunicat de presă remis de CCR. Urmează ca argumentele luate în calcul în motivarea soluției pronunțate să fie publicate în „Monitorul Oficial“.

"Consider că decizia Curții este una bună, pentru că, în momentul în care se face un act de procedură penală, trebuie anunțat și cel vizat. Acesta trebuie să aibă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere referitor la această măsură și de a se apăra, în condițiile în care măsurile preventive, chiar și cea a controlului judiciar, reprezintă limitări ale drepturilor constituționale", a declarat pentru „Telegraf“ Gabriel Grigore, decanul Baroului Constanța.