De la 1 ianuarie 2007 se desfiinţează graniţele României cu ţările europene, ceea ce implică diverse situaţii în plan legislativ, astfel că nu vor mai exista importuri sau exporturi între statele membre ale UE. Mai mult, se vorbeşte despre livrări şi achiziţii intercomunitare şi apar o serie de noţiuni noi. De exemplu, în domeniul accizelor apar operatori înregistraţi şi operatori neînregistraţi, reprezentanţi fiscali, noţiuni care au implicaţii şi asupra fraudei fiscale, în sensul că marfa circulînd liberă prin graniţă nu mai există nici controlul vamal aşa cum se ştia definit pînă în prezent. Cu alte cuvinte, nu se va mai realiza un control faptic al vămii, mai ales că pentru orice livrare intercomunitară există scutire de TVA, astfel că se aplică o metodă de taxare asemănătoare celei “inverse”, în sensul că se reflectă atît în partea de TVA colectat, cît şi în partea de TVA deductibil, în situaţia în care agentul economic deţine un cod de înregistrare ca plătitor de TVA sau de acciză, dacă este vorba de accize. Astfel se pune problema cum se realizează controlul asupra acestei circulaţii libere a mărfurilor, atît din punctul de vedere scriptic, cît şi faptic. “Statele europene practică de ceva timp acest sistem şi au înfiinţat un birou central de legături. Un astfel de birou funcţionează şi în România şi se află în subordinea vicepreşedintelui ANAF pe probleme de control fiscal şi care are ca unică atribuţiune să dezvolte aceste sisteme de schimb de informaţii cu statele membre UE în privinţa circulaţiei mărfurilor, în special pe TVA şi pe accize. Controlul care se exercita pînă în prezent în vamă va fi înlocuit cu o formă de cooperare administrativă“, a declarat vicepreşedintele ANAF, Bogdan Huţucă.

Astfel, au fost create două sisteme (unul se numeşte VIES şi se manifestă pe probleme de TVA, iar cel de-al doilea se numeşte SEED şi se referă la accize) prin care se schimbă informaţii între orice stat membru sau între mai multe state membre cu privire la modul în care circula marfa pe teritoriul acestora şi cum se desfăşoară aceste tranzacţii. “Pentru realizarea acestor sisteme a fost nevoie de modificarea legislaţiei fiscale, de înfiinţarea unor proceduri, cum este cazul atribuirii codului de înregistrare ca plătitor de TVA. Astfel, nu poate circula între state membre o marfă fără ca acel operator să aibă un cod de plătitor de TVA cu atributul RO în spate. De asemenea, nu poate circula o marfă între mai multe antrepozite care au sediul în statele membre UE fără ca acel operator să aibă un cod de acciză, adică trebuie să fie un operator înregistrat şi recunoscut de fiecare stat membru”, a adăugat Huţucă. Pe de altă parte, au fost introduse obligaţii noi pentru contribuabili, în sensul că orice operator care desfăşoară activităţi intercomunitare trebuie să depună declaraţii recapitulative trimestrial, pînă la data de 25 ale lunii următoare, în care se înscrie fiecare operaţiune intercomunitară efectuată. Aceste operaţiuni sînt centralizate de Ministerul de Finanţe într-o bază centrală şi sînt exportate către toate statele membre prin acest birou central de legături. Totodată, MFP va primi toate declaraţiile recapitulative din statele membre UE, astfel că se realizează un schimb de informaţii. De menţionat este faptul că toate aceste aplicaţii permit efectuarea unor analize de risc, sesizînd riscurile de fraudă şi de evaziune fiscală, semnale care sînt centralizate şi transmise către organele fiscale cu atribuţii de control pe domenii de activitate. În situaţia în care se constată o fraudă sau o evaziune fiscală, toate aceste informaţii se concretizează într-un raport care se transmite organului fiscal din România dacă este vorba despre un operator cu domiciliul fiscal în România sau este sesizat biroul central de legături din statul ori statele membre implicate în acea fraudă, care la rîndul său va sesiza organul fiscal cu atribuţii de control din ţara sa şi va suporta sancţiunile prevăzute de lege.

În prezent, cele două sisteme de schimb de informaţii se află în teste, prima testare avînd loc pe data de 3 iulie 2006. “Din cîte ştiu eu, testul pe sistemul VIES privind TVA a ieşit foarte bine, dar s-au înregistrat probleme pe sistemul SEED privind accizele. Este vorba despre faptul că noi trimitem nume de societăţi enunţate corect, conţinînd diacritice, însă informaţiile furnizate către noi ajung fără diacritice. Noi semnalăm problema la nivelul Comunităţii Europene, dar ne aflăm pe drumul cel bun. În această lună vor avea loc diferite teste şi sperăm să iasă bine”, a încheiat vicepreşedintele ANAF.