Selectarea embrionilor care nu prezintă o mutaţie genetică ce poate duce la apariţia cancerului mamar, în cadrul unui diagnostic preimplant, este posibilă, dar rămâne controversată, conform unui studiu realizat de cercetători belgieni şi olandezi şi publicat luni. Studiul, coordonat de Prof. Willem Verpoest, de la Spitalul universitar din Bruxelles, se bazează pe situaţia a 70 de cupluri care au solicitat diagnostice genetice preimplant, pentru a identifica eventuala existenţă a mutaţiilor genetice BRCA1 şi BRCA2, cunoscute pentru că declanşează cancere de sân sau cancere ovariene. Aproximativ 717 embrioni au fost testaţi prin biopsie, la trei zile după fecundare, în timp ce se aflau în stadiul octocelular, în cadrul unor intervenţii de procreere asistată medical, desfăşurate în două clinici, la Bruxelles şi la Maastricht (Olanda). Dintre aceştia, 40,7% nu erau purtători ai acestor gene şi au fost selecţionaţi pentru a fi implantaţi în uterul viitoarelor mame. ”Această tehnică ne oferă o opţiune valabilă pentru cuplurile care doresc să se asigure că nu vor transmite mutaţia genei BRCA către copiii lor”, explică Verpoest. Însă acest subiect rămâne controversat, din cauza caracterului nesistematic al îmbolnăvirilor de cancer din rândul purtătoarelor acestor mutaţii (riscul de îmbolnăvire de cancer mamar este între 60% şi 80%, pe când cel al îmbolnăvirilor ovariene variază între 5% şi 60%, pentru femeile care deţin aceste gene).