Anexarea Basarabiei la URSS, la 28 iunie 1940, provoacă şi în prezent declaraţii contradictorii în Parlamentul de la Chişinău, unde unii deputaţi consideră această dată „o zi neagră în istorie”, în timp ce alţii sărbătoresc „eliberarea ţării de sub ocupaţia română”.

Liberalii, după ce au depus flori la piatra comemorativă a victimelor sovietice, au solicitat să fie ţinut un minut de reculegere în plenul Parlamentului. „Este 28 iunie, o zi tristă, atunci când în urma pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia a fost ruptă de la trupul ţării. Sute de mii de oameni au fost deportaţi, omorâţi în lagăre de concentrare”, a declarat liderul fracţiunii, Ion Hadârcă. Nu toţi deputaţii au dat curs acestei solicitări, inclusiv preşedintele Parlamentului Marian Lupu, care a declarat că istoria nu poate fi schimbată şi că fiecare este în drept să aibă viziunea sa referitor la unele evenimente istorice. Comuniştii s-au felicitat, în schimb, considerând această zi una a eliberării ţării de sub ocupaţia română. „Astăzi se împlinesc 72 de ani de la restabilirea statalităţii R. Moldova. În această zi s-a terminat o perioadă de 22 de ani de distrugere economică şi politică a acestui ţinut”, a declarat comunistul Sergiu Stati. De altfel, Partidul Comuniştilor din R. Moldova a revenit ieri în plenul Parlamentului, după ce a boicotat activitatea legislativă de la începutul anului, considerând actualul Legislativ nelegitim. Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat că scopul revenirii în Parlament este să pună în discuţie „un nou pachet de iniţiative menit să oprească catastrofa politică şi umanitară din ţară”. Comuniştii au cerut şi organizarea unor audieri parlamentare privind libertatea presei, solicitare care a fost aprobată în unanimitate.

Actualul teritoriu al R. Moldova, inclusiv două regiuni de la nord şi sud care în prezent sunt părţi componente ale Ucrainei, au fost anexate de către fosta URSS la 28 iunie 1940, în urma unei înţelegeri secrete din cadrul Pactului Ribbentrop-Molotov. La 24 iunie 2010, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care deţinea la acea vreme funcţia de preşedinte interimar al ţării, a decretat 28 iunie zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist. Curtea Constituţională a anulat însă decretul, după ce acesta a fost contestat de opoziţia comunistă.