Curtea Constituțională (CCR) discută miercuri contestația Guvernului împotriva legii privind conversia creditelor din franci elvețieni în lei la cursul istoric, după ce Executivul a semnalat că actul normativ încalcă mai multe prevederi ale legii fundamentale.

Guvernul aduce în fața judecătorilor CCR o serie de argumente pentru declararea neconstituțională a legii privind conversia creditelor din franci elvețieni în lei la cursul istoric.

Primul argument al Cabinetului condus de Dacian Cioloș este acela că legea nu este ''suficient de precisă și de previzibilă'', încălcând astfel articolul 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia ''în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie''. Două sunt prevederile legii conversiei indicate de Guvern ca având ''norme neclare ce pot genera incoerență în aplicare''.

Astfel, potrivit Executivului, art. I pct. 1 – art. 491 alin. (2) ''instituie, prin norme cu caracter imperativ, interdicția de a se introduce în actele adiționale de conversie alte prevederi decât cele impuse de legislație'', ceea ce, în opinia Guvernului, înseamnă că ''norma este vagă și imprecisă''.

O a doua prevedere a legii conversiei exemplificată de către Guvern că ar putea genera incoerență în aplicare se regăsește la alin. (3) și (4) ale articolului indicat anterior. Cele două alineate statuează faptul că ''împrumutul pentru achiziționarea unui imobil, teren, construcție, reabilitare, consolidare, extindere'' va fi încadrat ca imobiliar sau ipotecar, indiferent cum a fost el denumit inițial. Această prevedere, spune Guvernul, ''poate conduce la blocaje provocate de aplicarea neunitară și arbitrară și riscă să fie încălcat principiul securității juridice, principiu ce reclamă ca normele să fie cunoscute și înțelese, iar pentru a fi înțelese, trebuie să fie suficient de precise și previzibile''.

Al doilea argument adus de Executiv în sprijinul contestației de neconstituționalitate a legii conversiei vizează respectarea principiului neretroactivității legii. În sprijinul acestui argument, Guvernul invocă, pe de o parte, acte normative ale Uniunii Europene care stipulează clar faptul că ''statele membre pot să reglementeze mai în detaliu împrumuturile în monedă străină, cu condiția ca o astfel de reglementare să nu fie aplicată cu efect retroactiv''.

În sprijinul aceluiași argument al neretroactivității legii, Executivul indică și încălcarea, de către legea conversiei, a articolului 15 ali. (2) din Constituție care interzice ca aplicarea legii să retroactiveze. ''Aplicabilitatea legii (…) inclusiv asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare, contravine principiului neretroactivității legii'', mai arată Guvernul în contestația trimisă CCR.

Un al treilea argument invocat de Guvern împotriva intrării în vigoare a legii conversiei creditelor din franci elvețieni se referă la faptul că actul normativ ''are un caracter discriminatoriu'' față de cei care au contractat credite în lei sau în alte valute.

Totodată, Executivul atrage atenția asupra faptului că legea conversiei este un exemplu de instabilitate legislativă, lucru care s-ar putea traduce prin dobânzi mai mari pe care România va trebui să le plătească la împrumuturile externe și la ''înrăutățirea rating-ului de țară''.

De asemenea, Guvernul anticipează și o posibilă dare în judecată a statului român de către ''instituțiile de credit cu capital majoritar străin'', ceea ce ar avea ''implicații semnificative asupra bugetului de stat''.

În sesizare Cabinetul Cioloş mai argumentează că, potrivit simulărilor Băncii Naţionale a României, pierderea potenţială la nivelul sectorului bancar ar fi de aproximativ 2,5 miliarde de lei, ceea ce ar due la riscuri privind stabilitatea finanaciară.

Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a fost adoptată în data de 18 octombrie în unanimitate de către Camera Deputaților. O săptămână mai târziu, prim-ministrul Dacian Cioloş a declarat că Guvernul a decis să atace Legea conversiei creditelor la CCR pentru că trebuie clarificate anumite vulnerabilităţi constituţionale ale legii înainte ca ea să îşi producă efectele, astfel încât să fie aplicabilă.

''Nu ne raportăm în niciun fel, doar constatăm. Constatăm că este încă o probă de dispreţ al Guvernului faţă de necazurile românilor, chiar dacă nu pare important, dispreţ al guvernului faţă de nişte legi adoptate de Parlament, în condiţiile în care Guvernul nu văd ce implicaţie ar fi avut aici'', a reacţionat liderul PSD, Liviu Dragnea, în vreme ce liberalii au afirmat că este mai bine ca semnele de întrebare ce planează asupra legii să fie lămurite de CCR.