CONDAMNARE LA CEDO Italia trebuie să plătească 15.000 de euro unei femei care a fost abandonată la naştere şi apoi adoptată, nefiindu-i permis să îşi caute părinţii naturali, în condiţiile în care legea italiană garantează secretul originilor unui copil şi respectarea dorinţelor mamei, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Decizia nu este finală, oricare dintre părţi putând cere, pe parcursul a trei luni de la emiterea ei, judecarea cauzei de către Marea Cameră a CEDO.
Italianca Anita Godelli, născută în 1943, care locuieşte la Trieste, a fost abandonată la naştere de mama ei, care nu a dorit să fie identificată. Anita a fost plasată într-un orfelinat şi adoptată de familia Godelli. La vârsta de 10 ani a aflat că a fost adoptată şi le-a cerut părinţilor ei adoptivi să îi dea detalii despre originile ei, fără a le obţine. La vârsta de 63 de ani, a încercat din nou să îşi afle originile, însă solicitarea ei a fost respinsă de autorităţi, în virtutea legislaţiei italiene care garantează confidenţialitatea originilor unui copil, din dorinţa mamei de a-şi păstra anonimatul. Cererea Anitei Godelli la CEDO a fost înregistrată în 16 iunie 2009. Femeia a susţinut că a avut o copilărie dificilă şi a suferit o traumă din cauză că nu a putut afla detalii despre familia ei naturală, în virtutea protejării intereselor unei părţi terţe.
DREPTURI RECUNOSCUTE CEDO a considerat că a fost încălcat, în acest caz, articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ce prevede respectul pentru viaţa privată şi de familie. Printre altele, Curtea a apreciat că nu au fost puse în balanţă, în mod corect, diferitele interese implicate, fiind prioritizate orbeşte cele ale mamei, din moment ce, conform legislaţiei italiene, un copil, care nu a fost formal recunoscut la naştere şi a fost ulterior adoptat, nu poate solicita nici informaţii impersonale despre originile sale, nici aflarea identităţii mamei naturale, cu consimţământul celei din urmă. Astfel, CEDO a decis că statul italian trebuie să-i plătească petentei suma de 5.000 de euro, ca prejudiciu moral şi 10.000 de euro cheltuieli de judecată.