Asociaţia „Sweet Land”, singura din Dobrogea care se ocupă strict de copiii cu diabet, a primit, în aceste zile, mai multe sesizări din partea părinţilor acestora, prin care informează că farmaciile nu mai eliberează testele de măsurare a glicemiei, pe motiv că nu-şi mai pot permite din punct de vedere financiar. „Avem informaţii potrivit cărora părinţii au fost nevoiţi să meargă din farmacie în farmacie pentru a căuta testele necesare măsurării glicemiei, teste care până acum erau oferite în mod gratuit, potrivit legii. Farmaciştii le-au spus că nu le mai pot da aceste teste pentru că nu-şi permit”, a declarat preşedintele Asociaţiei „Sweet Land”, Liliana Moldoveanu. Ea a adăugat că sunt puţini părinţi care-şi permit să cumpere testele, preţul acestora, pentru o singură lună, putând să ajungă chiar şi la patru - cinci milioane lei. „Asociaţia noastră nu are cum să-i sprijine din acest punct de vedere. Ne-ar trebui vreo 300 milioane lei vechi. Nu avem posibilitatea aceasta”, a mai spus Moldoveanu.

• FARMACII BLOCATE • Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Constanţa, Vasile Rizea, susţine că farmaciile nu au de ales, pentru că nu şi-au mai primit banii de la Casa de Asigurări de Sănătate încă din noiembrie 2009. „Ultimii bani pe care i-au primit farmaciştii au fost în octombrie 2009. Sunt nouă luni de când ei nu au mai primit nici măcar un leu de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, implicit nu mai au bani să achite unele comenzi către furnizori. Astfel că şi furnizorii, al rândul lor, nu mai le onorează comenzile, multe dintre unităţile farmaceutice rămânând astfel fără produse”, a explicat Rizea, care a spus că sunt deja oameni care sunt nevoiţi să intre în mai multe farmacii pentru a-şi cumpăra unele medicamente. Farmaciştii nu se consideră deloc vinovaţi. „Avem şi noi împrumuturi la bănci, plătim dobânzi, pe care nu le recuperăm”, spune Rizea. El a explicat că farmaciile sunt supuse presiunilor din partea furnizorilor periodici, ajungându-se până la acţiuni în instanţă pentru recuperarea banilor. Atunci farmaciştii sunt obligaţi să-şi gireze chiar şi casele pentru a obţine de la bănci împrumuturile de care au nevoie.

• FĂRĂ PROBLEME!? • În ciuda tuturor problemelor, preşedintele CJAS Constanţa, Daniel Learciu, susţine că nu au fost sesizate deficienţe în ceea ce priveşte derularea programelor naţionale de sănătate. „Am fost şi noi informaţi de către reprezentanţii asociaţiei copiilor bolnavi de diabet, însă verbal. Aşteptăm o informare în scris şi vom trece la verificări”, spune Learciu. Şeful CJAS este convins că nu vor fi probleme nici pe viitor privind programele de sănătate, semn că cei mici vor beneficia şi în continuare în mod gratuit de testele pentru măsurarea glicemiei, teste pe care trebuie să le primească gratuit.

• DIABETUL ZAHARAT, O PROBLEMĂ... • Diabetul zaharat la copii începe să constituie o problemă, având în vedere că numărul micilor pacienţi depistaţi cu această boală creşte de la an la an. În România, din totalul de aprox. 600.000 de bolnavi cu diabet, 2.500 sunt copii. La Constanţa, singurul medic care are specializare în diabetul la copii, dr. Cristina Mihai, îngrijeşte 54 de pacienţi cu vârste de până-n 18 ani, cifra totală a micilor pacienţi diagnosticaţi cu această boală. „Nu există un cadru legal în acest sens. Probabil că pe nimeni nu a interesat această problemă”, crede medicul. Un lucru bun este că cifra de 54 de copii care se află în tratament nu este mare, potrivit declaraţiilor medicului, spre deosebire de alte judeţe unde sunt diagnosticaţi cu diabet chiar şi o sută de copii. Micii pacienţi din România întâmpină mari probleme din cauza fondurilor insuficiente alocate pentru testarea lor. „Un copil bine controlat ar trebui să facă chiar şi până la zece teste de glicemie pe zi, ori la noi un copil îşi permite doar trei - patru teste pe zi, şi asta pentru că nu sunt bani pentru toate testele”, spunea, nu de mult, dr. Mihai. Din această cauză, ea a atenţionat că, mai târziu, pot apărea unele complicaţii, ajungându-se chiar până la accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut, insuficienţă renală, dar se poate ajunge şi până la amputarea membrelor. Pentru ca toate aceste probleme să fie preîntâmpinate, medicii caută fel şi fel de variante de a trage semnale de alarmă, dar şi de a încerca, pe cât posibil, să educe populaţia. Grupurile ţintă sunt tinerii medicinişti, fie ei studenţi la medicină sau medici rezidenţi, dar nu numai.