Copiii care cerşesc sînt analfabeţi şi bolnavi

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Copiii care cerşesc sînt analfabeţi şi bolnavi

Social 13 Iunie 2009 / 00:00 587 accesări

Organizaţia “Salvaţi Copiii” susţine că dintre copiii care muncesc pe stradă, 44% cerşesc în condiţii dificile, cea mai mare parte a lor suferind de boli de piele, iar mulţi sînt analfabeţi. Vineri, 12 iunie - Ziua Mondială împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă, organizaţia “Salvaţi Copiii” anunţă derularea campaniei “Implică-te în combaterea cerşetoriei”, în colaborare cu Biroul Internaţional al Muncii - Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor (ILO-IPEC), precum şi alte instituţii. Obiectivele campaniei sînt de a oferi informaţii privind cauzele reale şi consecinţele exploatării copiilor care cerşesc şi de a lansa un apel către cetăţeni pentru o implicare activă în protecţia acestora.

În urma intervenţiei celor care vor sesiza cazurile de copii exploataţi prin muncă, toţi copiii vor primi un sprijin specializat individualizat (protecţie, consiliere şi educaţie) în scopul integrării sociale şi şcolare. Totodată, campania încurajează populaţia să urmărească acest proces, interesîndu-se periodic de modul în care s-a îmbunătăţit situaţia copilului. “Salvaţi Copiii sprijină extinderea programului de lucru al serviciului dedicat protecţiei copiilor străzii - Telefonul de urgenţă 0800 821 218 şi echipa stradală de intervenţie, în fiecare zi lucrătoare de la ora 17.30 la 21.30”, afirmă Gabriela Alexandrescu, director executiv. Peste 70 de voluntari şi copii beneficiari ai programelor “Salvaţi Copiii”, precum şi 75 de specialişti din cadrul organizaţiei şi direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului vor distribui, în cursul zilei de vineri, în 20 zone din Bucureşti, Constanţa şi Iaşi, materiale informative cu numerele de telefon la care orice persoană care doreşte să se implice poate sesiza cazurile identificate. “Din perspectiva drepturilor copilului, cerşetoria reprezintă una dintre cele mai grave forme de exploatare prin muncă a copilului, indiferent de motivaţiile părinţilor sau adulţilor cărora le sînt încredinţaţi copiii. Cerşetoria nu reprezintă un comportament anti-social, ci mai degrabă un rezultat al excluderii sociale prin acces limitat la servicii sociale sau educaţionale pentru copilul care cerşeşte sau familia acestuia”, explică sursa citată. Din punct de vedere juridic, Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului prevede pedepse cu închisoarea pînă la şapte ani pentru persoanele care obligă copiii să cerşească, iar Codul penal prevede pedepse cu închisoare de la trei la 15 ani pentru infracţiunea de rele tratamente aplicate copiilor. “Oferirea de bani copiilor care cerşesc nu rezovă problemele cu care familiile acestora se confruntă,dimpotrivă duce la continuarea exploatării lor de către adulţii care, nemaifiind motivaţi să caute alte soluţii pentru supravieţuire menţin copiii în aceeaşi stare de degradare socială şi morală care le afectează dramatic copilăria şi, prin abandonul şcolar, le limitează şansele la o viaţă decentă. Timpul şi atenţia noastră sînt resursele cu adevărat importante pentru copiii exploataţi economic”, susţine Liliana Bibac, coordonatorul programului.

Conform rezultatelor unor cercetări, numărul de copii ai străzii continuă să fie cel mai ridicat în Bucureşti - aproximativ 1.270 copii şi tineri; majoritatea copiilor cerşesc pentru a contribui la supravieţuirea familiilor lor.

Dintre copiii care muncesc pe stradă mai mult de opt ore de zi: 44% cerşesc în condiţii dificile, cea mai mare parte a lor suferind de boli de piele, TBC, hepatită; 61% dintre ei au abandonat şcoala, cea mai mare parte a lor în jurul vîrstei de 11 ani; 34% sînt analfabeţi, iar 40% au cunoştinţe reduse de scris şi citit. “Salvaţi Copiii” derulează, din anul 1991, servicii de asistenţă socială şi medicală, reintegrare şcolară şi consiliere psihologică a copiilor străzii prin activităţi desfăşurate atît prin sprijin direct acordat copiilor şi familiilor, cît şi prin dezvoltarea capacităţii instituţiilor partenere. În prezent, aceste programe se dezvoltă în cadrul celor 16 centre educaţionale dezvoltate în oraşele Bucureşti, Iaşi, Reşiţa, Timişoara, Tîrgovişte, Petrila, Cluj-Napoca, Bistriţa, Craiova, Tg. Mureş şi Focşani, Constanţa şi Topoloveni.



12