Copiii care provin din familii cu o situație socio-economică precară au un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă la vârsta adultă, conform unui studiu publicat vineri, 11 august, de o echipă de oameni de știință din Australia, citat de agenția Xinhua și Reuters, scrie Agerpres. Cercetarea realizată în cadrul Murdoch Childrens Research Institute a analizat date provenind de la 1.500 de gospodării din Australia și a descoperit că situația familială și mediul înconjurător reprezintă factori ce contribuie la îngroșarea pereților arterelor carotide, fapt ce crește riscul de apariție a unor evenimente precum atacul de cord și accidentul vascular cerebral la vârsta adultă.

Estimările Australian Institute of Health and Welfare sugerează că peste 4,2 milioane - sau 22% - dintre australienii cu vârste de peste 18 ani au avut una sau mai multe boli cardiovasculare în perioada 2014 - 2015, iar informațiile din studiul actual sugerează că minorii cei mai dezavantajați din punct de vedere financiar au un risc cu 46% mai mare de a se confrunta cu îngroșarea arterelor carotide.

Unul dintre autorii cercetării, specialistul în pediatrie David Burgner, a declarat pentru Xinhua că bolile cardiovasculare reprezintă ''ucigașul numărul 1 la nivel mondial'' al adulților, în special al persoanelor care trăiesc în sărăcie. ''Procesul care duce la bolile cardiovasculare începe devreme în viață, se dezvoltă pe tăcute de-a lungul copilăriei și cauzează afecțiuni la vârsta adultă'', a spus Burgner. ''Am dorit să aflăm - iar acesta este primul studiu care face acest lucru - dacă putem găsi o relație între dezavantajul social și un marker al riscului de boli cardiovasculare la începutul copilăriei'', a adăugat acesta. Potrivit lui Burgner, în timpul studiului s-a constatat că și în cazul copiilor de numai doi ani anumiți factori socioeconomici pot avea influență în ceea ce privește riscul de apariție a bolilor de inimă la vârsta adultă.

Cercetarea a luat în calcul mai mulți factori de risc din cadrul familiei, precum nivelul de educație, venitul și ocupația, dar și elemente din mediul înconjurător.

În cadrul studiului au fost evaluați factori de risc binecunoscuți - expunerea la fum de țigară, obezitatea, dieta, nivelul de exercițiu fizic -, însă s-a ajuns la concluzia că există și alte elemente care pot avea urmări în acest sens. ''Unul dintre ele, de care suntem în mod deosebit interesați, este inflamația'', a precizat specialistul.

Inflamația este ''răspunsul organismului la răni și infecții'', iar cei care provin din medii cu o situație socio-economică precară au niveluri mai mari de inflamație, se arată în studiu. Inflamația cronică are urmări nefaste asupra sănătății, stând la baza unor boli ''tăcute'', inclusiv cele cardiovasculare, după cum a explicat Burgner.

''Dacă o persoană se naște într-o gospodărie dezavantajată și este expusă la începutul vieții la infecții, ar putea exista un risc mai mare de înrăutățire a stării de sănătate la vârsta adultă'', a mai spus cercetătorul. Burgner a subliniat importanța prevenirii bolilor cardiovasculare încă din primele etape ale vieții, cu acordarea unei atenții sporite asupra infecțiilor din perioada copilăriei. ''Grosimea intima-media la nivelul arterei carotide este un bun indiciu al aterosclerozei și este ușor de măsurat printr-o (analiză - n.r.) cu ultrasunete la nivelul gâtului, chiar și la copiii mici'', a explicat Burgner pentru Reuters. "În cazul adulților, grosimea intima-media la nivelul arterei carotide este un indiciu pentru evaluarea riscului de dezvoltare în viitor a bolilor cardiovasculare", a adăugat el.