Potrivit unui studiu realizat de universitatea britanică York, cei mai fericiţi copii din Europa locuiesc în Olanda, în timp ce românii ocupă locul 25 într-un clasament care vizează 29 de ţări. Studiul a fost realizat pe baza a 43 de criterii, printre care mortalitatea infantilă, obezitatea, sărăcia şi mediul înconjurător, resursele materiale, precum sărăcia şi locuinţele. Printre criterii s-au numărat şi percepţia tinerilor despre viaţă, şcoală şi relaţiile interumane. Stresul cauzat de activităţile şcolare, spre exemplu, s-a încadrat în studiu în categoria bunăstare subiectivă. Cele mai multe informaţii care au stat la baza analizei provin în mare parte din 2006, fiind intervievaţi tineri sub 19 ani.

Potrivit rezultatelor, copiii din ţările nordice sînt printre cei mai fericiţi. Suedia este pe locul doi în clasament, urmată de Norvegia, Islanda, Finlanda şi Danemarca. Ţările scandinave, pe lîngă faptul că au cel mai mic număr de decese de copii în urma accidentelor rutiere, au înregistrat cel mai mic scor şi la capitolul comportamente riscante printre tineri (consum de alcool, fumat etc.). La mijlocul topului se regăsesc Belgia (locul 14) şi Franţa (locul 15). Franţa a înregistrat, de asemenea, un scor bun privind comportamentele riscante, dar a ieşit pe locul 20 în materie de sănătate şi pe 28 în ceea ce priveşte relaţiile minorilor cu familia şi prietenii. Datele au fost prelucrate de Grupul de Acţiune împotriva Sărăciei Infantile, care s-a concentrat pe analiza Marii Britanii (locul 24). Rezultatele slabe înregistrate de Regatul Unit s-ar datora numărului mare de familii în care niciun părinte nu lucrează. România ocupă locul al 25-lea, iar Bulgaria, Letonia, Lituania şi Malta ocupă ultimele locuri.

Un studiu diferit scoate în evidenţă o altă problemă stringentă a copiilor, dependenţa de jocurile video. Studiul realizat de Institutul Naţional pentru Relaţia dintre Media şi Familie al Universităţii Iowa arată că o zecime din tinerii americani prezintă simptome ale unei dependenţe patologice de jocurile video, cum ar fi tulburări ale somnului sau eşecuri în viaţa personală sau la şcoală. Tinerii dependenţi de jocuri video mint, împrumută bani, nu sînt performanţi la locul de muncă sau nu lucrează deloc. Raportul menţionează şi că tinerii dependenţi de jocuri video au un comportament apropiat de cel al persoanelor pasionate de jocurile de noroc pe bani.

Studiul a fost realizat pentru a se stabili dacă jocurile video reprezintă o problemă care merită o mai mare atenţie. A fost realizat cu ajutorul a 1.178 de persoane, cu vîrste între 8 şi 18 ani, principala concluzie fiind că tinerii americani adoră să îşi petreacă timpul în faţa computerului, 90% jucînd frecvent diverse jocuri video. Potrivit raportului, băieţii alocă cea mai mare perioadă de timp jocurilor video - în medie, 16,4 ore pe săptămînă -, în timp ce fetele alocă numai 9,2 ore săptămînal aceleeaşi activităţi. În cazul persoanelor dependente de jocuri video (8,5% dintre cei intervievaţi), băieţii petrec circa 24 ore pe săptămînă jucînd jocuri video. Studiul reaminteşte că dependenţa de jocuri video nu este oficial clasată ca boală de autorităţile medicale americane, însă a remarcat existenţa unei serii de simptome clinice, de ordin psihologic sau fizic, cum ar fi durerile de cap, tulburări ale somnului ori probleme de igienă. Pentru a fi considerat dependent de jocuri video, un tînăr trebuie să cumuleze cel puţin şase dintre simptomele constatate în cadrul studiului.

Raportul menţionează că un sfert dintre tineri joacă jocuri video pentru a scăpa de problemele pe care le au şi aproape tot atîţia au renunţat la locul de muncă pentru a se juca. O cincime dintre jucători recunosc că au avut probleme la şcoală sau că au ratat examene din cauză că au alocat jocurilor video mai mult timp decît pregătirii şcolare. În plus, potrivit studiului, există un număr important de jucători care îşi mint prietenii sau familia în legătură cu perioada de timp pe care o petrec jucînd, în timp ce alţii au fost nevoiţi să fure pentru a-şi putea procura jocurile dorite.