Din păcate, realitatea de azi arată că situaţiile de can-can şi pseudovedetele care apar mai mereu în mass-media sunt modele care influenţează negativ generaţiile de elevi. Fetele vor să fie slabe precum Bianca Drăguşanu, iar băieţii vor să aibă bicepşii lui Victor Slav. Din nefericire, astfel de exemple care provoacă tulburări în comportamentul şi atitudinea elevilor pot continua la nesfârşit dacă nu se iau măsuri pentru ca adolescenţii să conştientizeze pericolul la care sunt expuşi şi ale cărui urmări se văd peste câţiva ani. Tocmai pentru ca tinerii în formare să ştie să discearnă între ce este bine şi ce este rău atunci când se uită la televizor, membrul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) Valentin-Alexandru Jucan a făcut apel public la ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, să introducă educaţia media în materiile şcolare. „În calitate de membru al CNA observ valul de imagini şi informaţii livrate grobian către publicul tânăr, vulnerabil şi credul, lipsit de minima protecţie a instituţiilor statului. Da, deocamdată, CNA a făcut prea puţin în acest sens, dar nu neapărat pentru că a intenţionat acest lucru”, arată Jucan, într-un comunicat.

SUSŢINERE DIN PARTEA SOCIETĂŢII CIVILE El îşi argumentează iniţiativa prin faptul că Directiva PE şi a Consiliului UE din 2010, privind serviciile mass-media, solicită statelor membre UE să introducă educaţia în domeniul mass-media, vizând aptitudinile, cunoştinţele şi capacitatea de înţelegere care permit consumatorilor să utilizeze mass-media în mod eficient şi în condiţii de siguranţă. Mai mult decât atât, propunerea membrului CNA este susţinută şi printr-un memoriu-protest legat de conţinutul difuzat pe un anumit canal destinat copiilor care, în opinia acestora, aduce grave atingeri educaţiei tinerilor. Memoriul este semnat de 22 de asociaţii de părinţi, printre care şi APES - Asociaţia părinţilor pentru o educaţie sănătoasă. Jucan propune drept punct de pornire utilizarea unui proiect-pilot de evaluare a competenţelor în domeniul media. „În două studii de profil realizate la comanda CE în 2009 şi 2010, România este prezentată cu rezultate extrem de slabe, plasată la baza ierarhiei şi cotată ca fiind cea mai puţin avansată în domeniul educaţiei media”, a spus membrul CNA, adăugând că cel mai înalt nivel a fost acordat Finlandei, cu un punctaj de 140, România fiind cotată doar cu 40 de puncte.

Casetă

Lecţii de educaţie pentru părinţi şi profesori

De la Constanţa, iniţiativa este considerată oportună pentru dezvoltarea armonioasă a comportamentului tinerilor, însă specialiştii spun că o astfel de educaţie trebuie să pornească şi din familie. Inspectorul general şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, prof. Răducu Popescu, consideră că părinţii nu trebuie să-şi mai lase copiii să se uite toată ziua la televizor, ci ar trebui să iasă împreună mai mult în aer liber şi să comunice cu ei. De cele mai multe ori, copiii sunt abandonaţi în faţa TV-ului, în timp cei adulţii îşi rezolvă treburile personale. „Mai întâi este nevoie de o educaţie media a părinţilor şi apoi a profesorilor, ca să îi poată îndruma pe elevi să devină adulţi responsabili”, a declarat prof. Popescu. De aceeaşi părere sunt şi psihologii. Părinţii sunt cei care trebuie să îi ajute pe elevi să-şi aleagă modele din societate. Şi specialiştii au atras de nenumărate ori atenţia asupra modelelor cu tendinţe deviante care apar în mass-media. Psihologul Cristina Gemănaru consideră că şi sistemul educaţional are partea lui de vină, pentru că se pune accent pe cantitate şi nu pe calitatea învăţăturii, iar copiii nu îşi formează o conduită şi principii după care să se ghideze în societate. Tocmai de aceea, mai întâi societatea trebuie să identifice cauzele care duc la comportamentul necorespunzător al elevilor şi apoi să ia măsuri pentru diminuarea efectului.