“Cordul” IMM-urilor bate în ritm de criză

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Deşi lumea afacerilor pare blocată, există şi soluţii

“Cordul” IMM-urilor bate în ritm de criză

Economie 08 Aprilie 2013 / 00:00 271 accesări

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) par sufocate de obligaţii fiscale. Analiştii spun că IMM-urile sunt lipsite de o politică de încurajare a statului, deşi reprezintă coloana vertebrală a economiei şi au nevoie de sprijin pentru a nu mai acumula insolvenţe şi un nivel ridicat de îndatorare. Datele arată o suferinţă tot mai mare a IMM-urilor în toate ţările europene. Nu mai e o noutate faptul că această interminabilă criză loveşte în afaceri, ceea ce reduce capacitatea de a rambursa credite şi, uneori, de a supravieţui. Volumul creditelor non-performante creşte, mărindu-se concomitent eficienţa băncilor faţă de acest sector. Situaţia este mai gravă în ţările din sudul zonei euro (aici costul creditului este aproape dublu faţă de ţări din nord) şi în ţări nou intrate în UE. Avem un cerc vicios periculos pentru economii, fiindcă ele depind de IMM-uri pentru crearea de locuri de muncă şi încasări la buget, iar starea băncilor se poate înrăutăţi din cauza greutăţilor afacerilor mici şi mijlocii.

CE SE POATE FACE? Situaţia autohtonă a IMM-urilor intră în acest tipar, în condiţiile în care băncile străine deţin aproximativ 80% din piaţa locală. Dacă în Europa, în general, sectorul bancar predomină finanţarea afacerilor, ce să zicem la noi, unde bursa este şi mai puţin semnificativă. În România, emisiuni de obligaţiuni sunt “păsări rare” chiar şi la companii mari ; nu are rost să vorbim de firme mici şi mijlocii. Cum economia merge greu, iar dobânzile rămân ridicate, este legitimă întrebarea: ce se poate face pentru a ajuta IMM-urile, care asigură peste 50% din locurile de muncă şi care înseamnă, în mare parte, capital autohton?

SOLUŢII Realitatea este că miracole nu se pot produce. Se poate însă încerca ajutarea IMM-urilor pe căi care ar implica băncile, piaţa de capital şi politicile statului. Profesorul Daniel Dăianu, fost ministru al Finanţelor, a oferit câteva soluţii. El crede că băncile comerciale ar putea intra în parteneriate cu fonduri private ce caută oportunităţi de afaceri, iar la nivel guvernamental se poate gândi un mecanism care să combine fonduri europene - alocate pentru creşterea competitivităţii - cu resurse bancare: “Îmi este greu să cred că oficialii Comisiei Europene s-ar împotrivi la aşa ceva”. Pare complicat? Nu este. E vorba doar de o colaborare mai strânsă între bănci, piaţa de capital şi stat. Noi, românii, avem o vorbă: unde-s doi, puterea creşte! Astfel de parteneriate ar avea ca efect o informare mai bună a IMM-urilor care au şanse bune pe piaţă, în ţară şi, uneori, în străinătate. Şi de aici se leagă toate: scăderea costului finanţării, oportunităţi de afaceri atractive, circulaţia banului şi tot aşa. Or fi ele, IMM-urile, coloana vertebrală a economiei, dar e nevoie de sprijin pentru că o coloană fracturată duce la paralizie şi cine îşi doreşte aşa ceva?



12