Coreea de Nord a procedat, miercuri, la un nou tir de rachetă cu rază scurtă de acţiune, al şaselea în trei zile şi şi-a reluat producţia de plutoniu destinat armelor nucleare. Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază scurtă de acţiune în Marea Galbenă, a anunţat agenţia sud-coreeană Yonhap. Luni, Coreea de Nord procedase la un prim tir de trei rachete sol-aer cu rază scurtă de acţiune, în aceeaşi zi în care anunţase un test nuclear subteran condamnat de comunitatea internaţională şi de Consiliul de Securitate ONU. Marţi, regimul de la Phenian a mai lansat două rachete. Rachetele lansate luni şi marţi aveau o rază de acţiune de 130 de kilometri. Coreea de Nord a procedat la mai multe teste de rachetă în Marea Galbenă şi Marea Japoniei, în ultimii ani, adesea în perioade de tensiune regională. Acest al şaselea tir intervine în contextul în care Consiliul de Securitate pregăteşte o rezoluţie ce va conţine noi sancţiuni la adresa regimului comunist de la Phenian.

Pe de altă parte, Coreea de Nord şi-a repornit o uzină de prelucrare a plutoniului pentru a fi folosit la producerea de bombe nucleare, punînd în practică o ameninţare pe care o făcuse cu o lună în urmă. Phenianul anunţase în aprilie că şi-a repornit complexul de separare a plutoniului de la Yongbyon, care fusese oprit în cadrul negocierilor pentru denuclearizare. Pînă în prezent, însă, nu existaseră însă indicii că uzina a fost repornită. ”Multe indicii că facilităţile de prelucrare de la Yongbyon şi-au reluat activitatea au fost identificate de sateliţii americani de supraveghere. Printre altele, de la uzină ies aburi”, a declarat un oficial de la Seul, citat de cel mai mare cotidian sud-coreean, ”Chosun Ilbo”.

Phenianul ameninţă Seulul cu o ripostă militară

Coreea de Nord a ameninţat, miercuri, Coreea de Sud cu o ripostă militară, după ce Seulul s-a alăturat unui program antiproliferare (PSI) şi a anunţat că nu se consideră obligată să respecte armistiţiul din 1953, care a pus capăt războiului coreean. Ministerul de Externe sud-coreean anunţase marţi că această ţară va deveni membru cu drepturi depline într-o iniţiativă a SUA vizînd limitarea traficului de arme de distrugere în masă. Coreea de Sud nu avea, anterior, decît statut de observator în Iniţiativa de Securitate împotriva Proliferării (PSI), de teamă să nu-şi deterioreze relaţiile cu Nordul. Seulul decisese însă practic să devină membru PSI după lansarea unei rachete balistice nord-coreene în 5 aprilie, dar îşi amînase intenţia, în încercarea de a relua dialogul. Oficialii sud-coreeni sînt de părere în prezent că nu mai există motive să aştepte, după testul nuclear nord-coreean de luni. PSI, lansat de preşedintele George W. Bush în 2003 şi care include şi manevre militare, autorizează în special preluarea controlului asupra vaselor suspectate că transportă material nuclear şi alte arme de distrugere în masă. În jur de 90 de ţări din lume au aderat deja la această iniţiativă. Coreea de Nord a fost unul dintre cei mai importanţi exportatori de rachete în ultimii ani, fiind, deci, vizată de PSI.

În replică la anunţul Seulului, Phenianul a avertizat că nu garantează securitatea navelor care se apropie de coasta sa vestică. Phenianul îşi reafirmă astfel poziţia că aderarea Seulului la PSI este considerată o declaraţie de război.

Rusia ia noi măsuri de securitate, în eventualitatea unui război nuclear în Peninsula Coreeană

Rusia a luat măsuri preventive de securitate, inclusiv militare, după ce Phenianul a testat o bombă atomică, a declarat un oficial guvernamental rus, sub acoperirea anonimatului, precizînd că acestea sînt necesare în cazul izbucnirii unui război nuclear în Peninsula Coreeană. Potrivit aceleeaşi surse, măsurile nu includ mişcări de trupe. Un alt oficial rus, citat de ITAR-TASS, a subliniat că ”războiul nervilor” legat de Coreea de Nord nu ar trebui să degenereze într-o confruntare militară, o referire clară la decizia Phenianului de a se retrage dintr-un acord de armistiţiu. Ministerul de Externe rus foloseşte adesea surse sub acoperirea anonimatului, citate de agenţiile de presă oficiale, pentru a-şi prezenta poziţia în dosare delicate. Coreea de Nord a răspuns condamnării internaţionale faţă de testul nuclear anunţînd că nu mai este legată de armistiţiul semnat cu Seulul după războiul din 1950-1953. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a condamnat testul Coreei de Nord, dar diplomaţia rusă a avertizat în legătură cu o decizie pripită.

Între timp, însă, Consiliul de Securitate al ONU are nevoie de timp pentru a defini termenii unei rezoluţii care să sancţioneze Coreea de Nord pentru noile teste nuclear şi balistice, afirmă mai mulţi diplomaţi. Diplomaţii au estimat că această rezoluţie trebuie să conţină măsuri puternice împotriva Phenianului, unii dintre ei, în special francezii, vorbind fără ocolişuri despre sancţiuni suplimentare. Coreea de Nord face deja obiectul sancţiunilor Consiliului de Securitate, pentru activităţile ei nucleare.