Coreea de Nord sfidează comunitatea internaţională

Şapte rachete balistice au fost lansate de regimul de la Phenian

Coreea de Nord a luat comunitatea internaţională prin surprindere şi a lansat, miercuri, nu mai puţin de şapte rachete. Ultima rachetă lansată a fost de tip Scud, cu rază scurtă de acţiune, dar printre celelalte şase s-a numărat cel puţin una cu rază lungă de acţiune, Taepong 2, cu mai multe trepte, a cărei rază de acţiune poate ajunge la 3.500 - 4.300 de kilometri şi ar putea atinge ţinte din Alaska. Toate au căzut în Marea Japoniei, fără a necesita utilizarea sistemului de apărare antirachetă, potrivit armatei americane.

Lansarea rachetelor este o problemă de suveranitate, este poziţia oficială a autorităţilor nord-coreene, în timpul unei întrevederi cu o delegaţie de jurnalişti niponi, desfăşurată la Phenian. Diplomatul Ri Pyong-dok, citat de presa niponă, nu a confirmat însă că ţara sa a efectuat teste cu rachete miercuri dimineaţă. Coreea de Nord a invitat, săptămîna aceasta, presa niponă să se convingă că Megumi Yokota, japoneza răpită de spionii comunişti în 1977, este decedată, contrar declaraţiilor autorităţilor de la Tokyo, care cer repatrierea ei. Jurnaliştii agenţiei de presă nipone Kyodo, ai cotidianului "Asahi Shimbun" şi ai postului de televiziune NHK au acceptat invitaţia de a vizita capitala Phenian de marţi pînă sîmbătă.

"O provocare" pentru Statele Unite

Casa Albă a precizat că nu există nici o ameninţare imediată pentru Statele Unite, apreciind însă testele nord-coreene drept "o provocare". Pregătirile Coreei de Nord au fost urmărite îndeaproape în ultimele săptămîni. După ce a fost informat despre teste, preşedintele Bush a discutat cu secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, secretarul de Stat, Condoleezza Rice şi cu consilierul pentru securitate naţională, Stephen Hadley. Christopher Hill, asistent al secretarului de Stat, a şi plecat spre nordul Asiei, pentru consultări cu ţările din zonă.

Lansarea pare să fi dorit să distragă şi atenţia de la criza nucleară iraniană. Nu poate fi o simplă coincidenţă faptul că la scxurt timp după lansare, Iranul a anunţat amînarea întîlnirii Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă Javier Solana cu negociatorul-şef iranian Ali Larijani, care fusese stabilită de ţările occidentale la data-limită de 5 iulie pentru primirea unui răspuns din partea regimului de la Teheran. Întîlnirea va avea loc pe data de 11 iulie.

Stare de alertă la nivel mondial

În ultimul timp, Pentagonul a luat măsuri pentru a fi pregătit în vederea unui posibil răspuns militar în cazul unei lansări de rachete nord-coreene, iar Comadamentul de Nord american a sporit măsurile de securitate la unitatea aeriană din Munţii Cheyenne. Alte măsuri instituite în ultimele zile includ o serie de restricţii ce pot fi aplicate imediat pentru zborurile comerciale în zona bazei aeriene Vandenberg, din California şi a celei de la Fort Greely din Alaska, unde sînt amplasate baze de rachete de interceptare. Casa Albă a precizat însă că doreşte să utilizeze diplomaţia pentru a determina Coreea de Nord să se alăture discuţiilor multipartite, în contextul consultărilor cu uşile închise ale Consiliului de Securitate pe această temă.

Coreea de Sud a ridicat nivelul de alertă al armatei şi a convocat o şedinţă de urgenţă a miniştrilor cu atribuţii de securitate naţională. La rîndul său, armata niponă a sporit nivelul de alertă, începînd operaţiunile de recuperare şi analizare a fragmentelor de rachetă ce au căzut la numai cîteva sute de metri de ţărmul japonez, în Marea Japoniei. De la începutul crizei actuale, la sfîrşitul lunii mai, Japonia a desfăşurat misiuni de recunoaştere aeriene şi maritime pentru a strînge informaţii despre stadiul pregătirilor militare ale Coreei de Nord. Şi poliţia niponă a intrat în stare de alertă.

Rachetele lansate de Coreea de Nord nu au încălcat spaţiul aerian al Rusiei, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Comandamentului Forţelor Aeriene ale Rusiei. Rusia, una dintre puţinele ţări care mai întreţine relaţii diplomatice cu regimul de la Phenian, consideră testele o provocare ce complică foarte mult situaţia referitoare la programul său nuclear. Ambasadorul acestei ţări la Moscova a fost convocat, miercuri, la Ministerul rus al Afacerilor Externe pentru explicaţii şi a fost primit de ministrul-adjunct al Afacerilor Externe, Aleksandr Alekseiev.

Coreea de Sud, China, Japonia şi Rusia au încercat să determine regimul de la Phenian să renunţe la programul de armament nuclear încă din 2002, dar negocierile au fost blocate în ultimele luni. Coreea de Nord a lansat în 1998 o rachetă Taepong-1 ce a survolat Japonia, dar a declarat un moratoriu asupra testelor un an mai tîrziu. Regimul nord-coreean refuză, din noiembrie 2005, să revină la masa negocierilor multilaterale. China, aliat al Coreei de Nord, a refuzat să comenteze această situaţie, autorităţile de la Beijing fiind gazda negocierilor.

Japonia promite sancţiuni

Autorităţile de la Tokyo au promis o ripostă puternică şi ameninţă să adopte sancţiuni faţă de regimul de la Phenian. La 16 iunie, Parlamentul nipon a aprobat un proiect de lege ce recomandă sancţiuni economice faţă de Coreea de Nord, dacă regimul de la Phenian nu ameliorează situaţia drepturilor omului şi nu soluţionează cazurile japonezilor răpiţi. Instituirea unor sancţiuni economice ar putea costa regimul comunist peste un miliard de dolari, antrenînd o scădere cu şapte procente a economiei nord-coreene. Şi yenul a înregistrat însă o scădere faţă de dolar şi euro după publicarea primelor ştiri privind lansarea rachetelor.

Ca primă măsură, Japonia a interzis, timp şase luni, accesul în porturile sale a unui feribot nord-coreean, principala legătură comercială oficială între cele două ţări, vitală pentru economia nord-coreeană. Feribotul Man Gyong Bong-92, ce urma să acosteze în portul Niigata, a ancorat în largul coastelor, în timp ce militanţii naţionalişti niponi s-au adunat pentru a se opune sosirii ambarcaţiunii în ţară. Vaporul, care face regulat cursa Corea de Nord - Japonia, este suspectat de Tokyo că desfăşoară operaţiuni de contrabandă şi spionaj, iar intrarea lui în apele nipone a fost interzisă şi în alte circumstanţe.

Vulnerabilitate în faţa ameninţării nucleare

Racheta intercontinentală nord-coreeană Taepodong-2 pune în evidenţă vulnerabilitatea teritoriilor americane dinspre vest în faţa regimului comunist de la Phenian şi a armei atomice pe care acesta afirmă că o deţine. Conform serviciilor de informaţii sud-coreene şi americane, Coreea de Nord depune eforturi şi pentru elaborarea unei rachete Taepodong-2 cu mai multe nivele, ce ar putea transporta o încărcătură mai uşoară la peste 10.000 de kilometri, fiind capabilă să atingă şi coasta vestică a Statelor Unite. Taepodong-2 este a doua generaţie de rachete după modelul Taepodong-1, cu o rază de acţiune de 2.000 de kilometri, testat în 1998. Începînd din 2004, serviciile de informaţii americane au avertizat că regimul de la Phenian este pregătit să efectueze un test cu o rachetă Taepodong-2.