O NOUĂ STRIGARE Cum toată lumea a început să se îndoiască de potenţialul nuclear deţinut de Coreea de Nord, oficialii de la Phenian se jură că ar putea face o demonstraţie de forţă cu un nou test balistic în cursul nopţii de duminică spre luni, cu ocazia ceremoniilor ce marchează 101 ani de la naşterea lui Kim Il-Sung, fondatorul ţării. Coreea de Nord a proferat o serie de ameninţări în ultimele săptămâni, avertizând că ar putea lansa atacuri nucleare preventive împotriva SUA, Coreei de Sud şi Japoniei, după o serie de sancţiuni internaţionale adoptate ca urmare a unor teste balistice şi nucleare. Pentagonul a respins ipoteza conform căreia Coreea de Nord ar putea lansa o rachetă nucleară. Consensul experţilor asupra capacităţilor nucleare nord-coreene este că regimul de la Phenian, care a realizat trei teste nucleare, nu se află la stadiul de miniaturizare necesar pentru a permite amplasarea unei astfel de arme pe o rachetă. Şi ministerul sud-coreean al Apărării a declarat că se îndoieşte de capacitatea Coreei de Nord de a lansa o rachetă balistică cu focos nuclear.

TON AGRESIV Coreea de Nord şi-a reiterat ieri ameninţările la adresa Japoniei cu represalii, în cazul în care aceasta se implică în vreun fel într-un eventual conflict ce ar izbucni în peninsula coreeană. Japonia s-a declarat imediat pregătită să răspundă oricărui tip de scenariu. Ministrul nipon al Apărării Itsunori Onodera a autorizat, săptămâna aceasta, în mod oficial, forţele de autoapărare, pentru a distruge orice rachetă nord-coreeană ce ar ameninţa teritoriul nipon. Rachete de tip Patriot au fost instalate în centrul oraşului Tokyo şi în jurul capitalei, iar distrugătoare echipate cu sistemul radar de tip AEGIS şi mijloace de interceptare au fost mobilizate în Marea Japoniei.

Secretarul de Stat american, John Kerry, şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-au aflat ieri la Seul, unde au adresat Chinei îndemnul de a se folosi de toată influenţa pentru a opri acţiunile destabilizatoare ale Coreei de Nord, afirmând că interesele regionale şi internaţionale sunt în joc. SUA consideră inacceptabile ameninţările beligerante ale regimului de la Phenian, iar Coreea de Nord nu va fi tolerată ca putere nucleară. John Kerry a făcut aceste declaraţii după întrevederea cu preşedintele sud-coreean Park Geun-hye. În cadrul primului său turneu diplomatic în regiune, John Kerry va efectua şi vizite la Beijing şi Tokyo. Rusia are la rândul său o iniţiativă. Ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, s-a declarat favorabil organizării unor discuţii multilaterale pe tema Coreei de Nord în Elveţia, la propunerea Guvernului de la Berna.

CEA MAI ÎNALTĂ DISTINCŢIE Preşedintele Obama a acordat, postum, cea mai înaltă recompensă militară americană unui capelan militar mort în captivitate în timpul Războiului din Coreea (1950-1953), o ceremonie ce a avut loc în contextul în care tensiunea a atins cel mai înalt nivel cu regimul de la Phenian. Barack Obama nu s-a referit în mod direct la actuala criză cu Coreea de Nord din cauza programelor nord-coreene nuclear şi balistic, limitându-se să salute eroismul capelanului Emil Kapaun, capturat de către forţele comuniste chineze la sfârşitul lui 1950, în cursul acestui război în urma căruia Peninsula Coreea a fost împărţită.

Capturat la Unsan, la nord de Phenian, Emil Kapaun a murit de epuizare şase luni mai târziu, într-un lagăr de prizonieri, la vârsta de 35 de ani, după ce a făcut tot ceea ce putut să îşi protejeze camarazii aflaţi în captivitate şi să le ofere alinare, potrivit mărturiei unora dintre ei, după eliberare. „Părintele Kapaun a fost numit pastor în bocanci de luptă. Camarazii săi au simţit harul şi mila sa şi l-au calificat drept un sfânt, drept o binecuvântare din partea lui Dumnezeu”, a declarat Obama. Unii foşti combatanţi au fost pezenţi joi la Casa Albă, la ceremonia organizată în onoarea capelanului, al cărui corp a fost înhumat într-o groapă comună, pe teritoriul actual al Coreei de Nord. Nepotul său, Ray Kapaun, a primit în numele său Medalia de Onoare, cea mai înaltă distincţie militară acordată de SUA, care recompensează, începând din 1863, „un act de eroism dincolo de datorie”. Din cauza acestor criterii, este, adesea, decernată postum.