În ciclul „Ştiaţi că...”, nedumeriri de România, se înscrie şi Coridorul IV pan-european, angajament ferm al României la UE! Ştiţi ce înseamnă acest celebru Coridor IV pan-european? În teorie, reprezintă legătura noastră cu Europa, respectiv cu celelalte Coridoare şi ar trebuie să asigure un tranzit unitar al României, legând Constanţa de Nădlac! În practică, Coridorul IV pan-european prezintă fărâmături de autostrăzi, asezonate cu drumuri judeţene şi naţionale, în diferite stadii de degradare! Concret, în prezent, în România se află în construcţie 310 kilometri de autostrăzi, iar în ritmul actual ţara noastră va atinge ţinta de 1.000 km de autostradă în 70 de ani!

Astfel, luând în calcul ritmul mediu de construcţie de autostrăzi din ultimii 20 ani, de circa 10 km/an, România ar putea atinge nivelul de 1.000 km de autostradă anunţat în nenumărate rânduri de partidele politice care s-au perindat la guvernare abia în 2080.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), care în ultimii trei ani a avut la dispoziţie fonduri europene de 2 miliarde de euro, are cel mai scăzut grad de absorbţie dintre toate ministerele, acesta reuşind să atragă, până la sfârşitul lunii iunie, doar 1,87% din banii europeni alocaţi pentru perioada 2007-2010, adică 40 milioane de euro! Totuşi, ministerul a stabilit ca prioritar Coridorul IV pan-european Nădlac-Constanţa (750 km), pentru că este finanţat şi cu fonduri de la UE, iar autostrăzile Transilvania şi Bucureşti-Ploieşti au trecut pe locul doi, pentru că sunt finanţate integral de la buget. \"Priorităţile pentru anul acesta sunt tronsoanele de pe coridorul IV, astfel încât la sfârşitul anului viitor să fie gata autostrăzile Timişoara-Arad şi Cernavodă-Constanţa. Sunt contracte care au ajuns deja la maturitate\", afirmă, cu tărie, Adrian Ionescu, directorul diviziei de autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). La maturitate? No comment!

Autostrăzi precum Cernavodă-Medgidia sau centura Arad nu depăşesc stadiul fizic de 10%, deşi contractele de execuţie au fost semnate în mai 2009, respectiv martie 2009. De altfel, MTI a atras atenţia constructorilor celor două proiecte întârziate - Colas (Franţa) pentru Cernavodă-Medgidia şi FCC Construction (Spania) şi Porr (Austria) - fiind ameninţaţi cu rezilierea contractelor dacă nu recuperează decalajul lucrărilor. Singurul care ar putea impulsiona ritmul lucrărilor prin acordarea unor stimulente pentru constructori în cazul finalizării înainte de termen a lucrărilor este Guvernul, varianta rezilierii contractului fiind ultima care trebuie luată în considerare, pentru că va genera o întârziere de încă cel puţin un an. Şi, în caz că ne făceam speranţe, CNADNDR, prin vocea lui Ionescu, ne linişteşte oricum: \"Anul acesta vor fi mai puţini kilometri finalizaţi, pentru că aşa s-au potrivit contractele care au fost semnate în anii trecuţi. Ceea ce contează în 2010 este ca tot mai multe proiecte să fie aduse la maturitate şi să fie implementate altele noi, pentru ca în următorii ani să fie livrate cât mai multe tronsoane\".