Educaţia este o verigă vitală în formarea unui individ, împreună cu instituţia familiei, comunitatea şi autorităţile locale. Toate acestea sunt legate între ele şi nu ar putea funcţiona corespunzător individual. Părinţii sunt cei care formează un copil în primii ani de viaţă, iar apoi locul lor este luat de dascăli. Mai întâi, un copil este înscris la creşă, apoi la grădiniţă, ciclul primar, gimnazial şi liceal, eventual facultate, şi studiile pot continua la nesfârşit dacă o persoană îşi doreşte să profeseze în sistemul de învăţământ românesc. Dacă în acest lanţ se produce o ruptură, cu alte cuvinte dacă familia sau şcoala nu se implică suficient în educaţia copilului, atunci apar, ca ciupercile după ploaie, elevii repetenţi, corigenţi, cei cu situaţii neîncheiate, cei care pierd examene. Aşa, adolescenţii rămân fără diplome la finalul şcolii şi, drept urmare, nu se pot angaja sau, chiar dacă îşi găsesc un loc de muncă, remuneraţia este prea mică pentru a putea supravieţui. În contextul în care în societatea românească încă se resimte criza economică şi locurile de muncă sunt prea puţine pentru a acoperi nevoile tuturor, la acestea se adaugă şi corigenţii şi repetenţii, probabil viitorii muncitori necalificaţi, viitorii şomeri!

400 DE CORIGENŢI, ÎN EXAMENE La fiecare sfârşit de an şcolar se trage linie şi se numără corigenţii şi repetenţii. Lor li se adaugă şi elevii cu situaţia neîncheiată, precum şi cei neşcolarizaţi (elevii care au abandonat şcoala). În anul şcolar 2012-2013, datele Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa arată că, la clasa a XII-a şi la a XIII-a sunt aproape 400 de corigenţi, dintre cei 6.000 de elevi constănţeni aflaţi în clasele terminale. Lor li se adaugă mai bine de 200 de elevi repetenţi, zeci de elevi cu situaţia rămasă neîncheiată şi aproape 40 de elevi neşcolarizaţi. Prima parte a lui august este destinată examenelor de corigenţă şi testărilor pentru situaţiile şcolare rămase neîncheiate. Conform unui ordin al Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), zilele acestea, corigenţii şi elevii rămaşi cu situaţia neîncheiată din ciclul liceal sunt evaluaţi de profesori, iar dacă obţin note de trecere, se pot înscrie în a doua sesiune de Bacalaureat. În această situaţie sunt şi trei elevi de clasa a XII-a de la Colegiul Tehnic „Pontica”, fiecare la câte două materii de specialitate. Reprezentanţii unităţii de învăţământ au spus că ei au susţinut, ieri, probele de corigenţă şi urmează să afle rezultatele. Directorul liceului, prof. Cosmin Badea, are şi o explicaţie simplă pentru faptul că în învăţământ există elevi corigenţi: „Lucrurile sunt simple. Ei nu învaţă suficient, dacă ar învăţa ar promova clasa”.

RECORD: ŞASE MATERII CU SITUAŢIA NEÎNCHEIATĂ Un alt exemplu este Colegiul Comercial „Carol”. La finele anului şcolar, la clasa a XII-a erau trei elevi rămaşi cu situaţia neîncheiată din cauza numărului mare de absenţe. Un singur elev a reuşit „performanţa” de a avea medii neîncheiate la nici mai mult, nici mai puţin decât şase materii: matematică, limba română, istorie, economie aplicată, religie şi sport, iar un alt elev - la patru materii (limba română, matematică, economie aplicată şi religie). Cu alte cuvinte, din 17 sau 18 discipline la care studiază, el nu s-a prezentat la un sfert din materii. Lor li se adaugă şi doi elevi în clasa a XIII-a, ambii având situaţia neîncheiată la economie aplicată. Directorul adjunct în cadrul unităţii, prof. Anghelina Dudan, a declarat că toate situaţiile şcolare neîncheiate sunt pe semestrul al doilea. „Situaţiile elevilor cu medii neîncheiate diferă de la un caz la altul. Sunt elevi care manifestă dezinteres faţă de studiul educativ, dar sunt şi alte situaţii. Unii elevi au părinţii plecaţi în străinătate, astfel că nu mai sunt supravegheaţi. Un alt motiv îl reprezintă lipsurile financiare din familie şi existenţa unui singur părinte care are un venit”, a declarat directorul adjunct al unităţii şcolare, prof. Dudan.