În plină campanie electorală, DNA turează motoarele. Luni a căzut victimă procurorilor un alt politician. Este vorba de fostul ministru de Externe Titus Corlățean, pentru care DNA a cerut, oficial, Senatului încuviințarea începerii urmăririi penale în dosarul privind votul din diaspora de la alegerile prezidenţiale. Corlăţean este acuzat de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Învinuirile au fost formulate în dosarul deschis după alegerile prezidențiale din 2014 de Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și preluat imediat de DNA. Procurorii îl acuză pe Corlățean că a organizat discreționar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel avantaje electorale pentru Victor Ponta, candidatul PSD la alegerile prezidențiale din 2014, „în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”. Concret, cei de la DNA spun că a fost limitat numărul de cetățeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Totodată, procurorii au mai notat că Titus Corlățean a ignorat o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a mai multor secţii de votare.

SOLICITAREA DNA MAI AȘTEAPTĂ

Cererea de începere a urmăririi penale a lui Titus Corlățean ar trebui să fie analizată în perioada următoare. Însă solicitarea are slabe șanse să fie supusă la vot în această săptămână, în condițiile în care conducerea Senatului a decis, lunea trecută, ca senatorii să aibă, în această săptămână, activitate exclusiv în teritoriu,. Mai mult, preşedintele acestui for, Călin Popescu-Tăriceanu, nu a exclus varianta ca senatorii să vină la București abia după alegerile locale.

DOSARUL „DIASPORA“, MAROTĂ ELECTORALĂ?

Amintim că, la ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr mare. Problemele legate de votul din diaspora din primul tur au dus la demisia ministrului de Externe de atunci, Titus Corlăţean. Înlocuitorul acestuia, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului II, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, însă, chiar și așa, nu toți nu au reușit să-și exercite dreptul constituțional. La două zile după vot, şi Meleşcanu a demisionat, după ce a atras atenția asupra hibelor legii electorale, a imposibilității suplimentării numărului de secţii de votare și despre faptul că prelungirea programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare întrucât contravine prevederilor legale în vigoare. La vremea respectivă, social democrații și aliații lor au spus că ceea ce s-a întâmplat în diaspora nu a fost decât o marotă electorală, de pe urma căreia au profitat din plin Klaus Iohannis și PNL. Simțind că este un subiect bun de exploatat, foștii pedeliști și vechii liberali au apăsat la maxim pedala pentru votul diasporei. Supapa psihologică a explodat pur și simplu. Online-ul a zbârnâit. La fel și o parte a presei, care a plâns de mila cetățenilor români din străinătate. Acum, cei plecați în străinătate au dreptul să voteze prin corespondență. Pentru a putea face acest lucru, românii trebuie să se înscrie într-un registru electoral. Culmea este că, până în prezent, potrivit surselor, din cei peste 3 milioane de cetățeni cu drept de vot plecați din țară, doar 314 s-au înscris în acest registru. Să le fi dispărut între timp entuziasmul electoral?