Programul „Cornul şi laptele“ a stârnit multe discuţii şi neplăceri de-a lungul celor 11 ani de când se derulează. Au fost voci care au propus diversificarea lui, au fost multe scandaluri cu privire la firmele care distribuie produsele, fondurile alocate şi calitatea respectivelor produse. Toate dezbaterile au condus la ideea că programul trebuie continuat în forma iniţială. Ultima năstruşnicie a venit din partea unor senatori, care au propus înlocuirea programului „Cornul și laptele“ cu o masă caldă. Chiar dacă ideea a venit din partea lor, senatorii nu au discutat pe marginea subiectului, proiectul legislativ fiind adoptat tacit de Senat. Urmează, însă, să meargă la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. La prima vedere, ideea nu este una rea. Asta dacă priveşti în ansamblu şi nu te interesează cum ar putea deveni realitate. Este evident că oferirea unei mese calde generează costuri suplimentare. Așa încât cei care au făcut propunerea au găsit și o așa-zisă soluție: masa va fi în limita unei valori stabilite de Consiliul Local, din care se scade 1,04 lei/copil (atât suportă Guvernul). Mai pe românește, autoritățile locale „câștigă“ o cheltuială în plus. Inițiatorii au și o explicație: „propunerea legislativă porneşte de la deficienţa programului ”Cornul și laptele”, care se bazează pe impunerea unui singur tip de aliment şi nu încurajează un mod de viaţă sănătos“. În plus, aceiaşi iniţiatori sunt îngrijorați de faptul că laptele și cornul nu mai sunt atractive pentru copii, care nu le-ar mai consuma. Deși acest proiect a fost lansat mai degrabă pentru ajutorarea familiilor defavorizate, care nu au fonduri pentru pachetul zilnic al celor mici, senatorii iniţiatori vorbesc despre prevenirea obezității în rândul acestora. Nici măcar colegii senatorilor nu au fost de acord cu propunerea. Comisia de administraţie publică a acordat un raport de respingere a legii, pe motiv că acordarea de produse de panificaţie şi lactate face parte dintr-un program prevăzut de Regulamentul Comisiei Europene, privind acordarea de ajutoare comunitare copiilor din instituţii şcolare, prin sprijin financiar din Fondul European de Garantare Agricolă.

CINE SUPORTĂ COSTURILE? Trecând peste faptul că programul este sprijinit de CE şi că forul european decontează aproximativ 20% din costuri, bani care s-ar pierde, implicaţiile financiare ar fi enorme pentru autorităţile locale sau judeţene, pentru că este imposibil să asiguri o masă caldă care să nu depăşească 1,04 lei/copil.

PRIMARUL ORAŞULUI MURFATLAR, VALENTIN SAGHIU: „O PRIMĂRIE DE ORAŞ, CUM ESTE MURFATLARUL, NU POATE SUPORTA COSTURILE PE CARE LE-AR IMPLICA UN ASTFEL DE PROIECT“

Din ce bani ar trebui să suporte autorităţile locale sau cele judeţene diferenţa de cost, în condiţiile în care cu greu se derulează proiecte de investiţii în obiective extrem de necesare comunităţilor? Ar fi foarte greu. „Dacă am avea sprijin de la Consiliul Judeţean sau Guvern ar fi în regulă, însă noi nu vom putea suporta aceste costuri. În Murfatlar avem 1.600 de elevi şi ar însemna ca întreg oraşul să muncească pentru a le asigura elevilor acea masă caldă. Nu am mai construi nimic, nu am mai moderniza nimic, nu am mai face absolut nimic pentru că nu am mai avea cu ce“, a declarat primarul oraşului Murfatlar, Valentin Saghiu. Dacă în Murfatlar sunt 1.600 de elevi, în întreg judeţul 73.000 de elevi ar beneficia de acea masă. Numai dacă ne gândim la costuri, este greu de imaginat aplicarea inițiativei senatorilor.

SIGURANŢA ALIMENTELOR Implicaţiile sunt, însă, mult mai mari. Ce siguranță avem, de exemplu, că într-un sat uitat de lume nu li se dau copiilor alimente alterate? Întreg judeţul are 70 de unităţi administrativ-teritoriale şi peste 500 de unităţi de învăţământ. Pentru fiecare dintre ele, inspectorii de la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) ar trebui să verifice condiţiile în care se distribuie acele alimente, dacă ele sunt în regulă, cum şi unde se prepară hrana şi dacă persoanele care distribuie preparatele respectă condiţiile de igienă. Hrana va trebui asigurată zilnic şi ar trebui să fie preparată în ziua cu pricina. La „Cornul şi laptele“ era simplu: se verificau firmele care distribuie la nivel județean alimentele. Acum vorbim, însă, de catering în câteva sute de unități. Ne e greu să credem că o singură firmă ar putea distribui, în condiții de siguranță, hrană caldă pentru 73.000 de elevi, în același timp, în tot județul. „Trebuie să ne gândim că înlocuirea programului va produce efecte în orice colţ de ţară, chiar şi în cele mai mici sate. Cel mai probabil se va lucra în sistem de catering, pentru că ar fi greu să ne închipuim că ne vom întoarce la era cantinelor“, a declarat directorul DSVSA, Geronimo Brănescu. Şi pentru că am ajuns la capitolul instituţii de învăţământ, s-ar cuveni să mai punem o întrebare. Unde vor mânca elevii? Pentru că nu toate şcolile au săli de mese sau, mai bine zis, sunt doar câteva care au. Ar însemna ca elevii să mănânce acea masă caldă pe bancă, având alături caiete şi cărţi. Cum credeţi că vor arăta manualele şcolare după câteva... mese cu năbădăi? În condițiile în care în unele sate nu sunt săli suficiente pentru cursuri, e greu de crezut că vor fi construite săli noi special pentru aşa ceva. Şi ar mai fi ceva. Ar trebui să existe personal care să se asigure că fiecare copil şi-a primit masa. Cine va face asta într-un sistem de învăţământ şi aşa deficitar la capitolul personal?

ALTERNATIVĂ Problemele ce ar putea fi ridicate sunt mai multe, pentru că nu toţi părinţii vor fi de acord cu preparatele ce sunt servite, în plus unii copii au alergii ş.a.m.d. Există însă o alternativă la acest proiect, care a fost depusă de curând spre dezbatere în Camera Deputaţilor. Dacă programul iniţial presupune că elevii şi preşcolarii primesc zilnic lapte şi corn şi doar câteva derivate ale laptelui (sana, iaurt şi lapte bătut), câţiva deputaţi au solicitat ca el să fie mai permisiv, adică să fie inclusă şi brânza în program. Pe lângă faptul că vor avea o diversitate mai mare de produse, România ar putea primi mai mulţi bani de la CE, care suplimentează fonduri pentru produsele care necesită preparare. Ce variantă ar fi mai avantajoasă, oare? Vă lăsăm pe dumneavoastră să trageţi concluziile.