Corupţia constituie o provocare centrală şi are o amploare din ce în ce mai mare pentru mediul de afaceri, pentru cetăţeni, comunităţi şi naţiuni din întreaga lume, se arată în Indexul de Percepţie a Corupţiei pe 2009, publicat de Transparency International.

În contextul în care economia mondială începe să înregistreze o tentativă de revenire, iar unele ţări continuă să se confrunte cu conflicte şi un climat de insecuritate, este clar că nicio regiune din lume nu este imună în faţa pericolelor pe care le reprezintă corupţia. Majoritatea celor 180 de ţări incluse în raport se află sub pragul de cinci pe o scară de la 0 (nivelul cel mai mare de corupţie) la 10 (nivelul minim). Pe primele locuri ale clasamentului se află ţările fragile şi instabile, zguduite de războaie şi conflicte în desfăşurare: Somalia (1,1), Afghanistan (1,3), Myanmar (1.4), Sudan şi Irak (ambele cu 1,5). Aceste rezultate demonstrează că ţările percepute ca fiind cele mai corupte sunt în acelaşi timp şi cele care se confruntă cu conflicte de durată, care au distrus infrastructura de guvernare. Corupţia justifică şi pierderea încrederii în instituţiile şi guvernele nou create, ce au ca sarcină să asigure supravieţuirea şi stabilitatea. Transparency International consideră că ţările din fruntea clasamentului nu pot fi excluse din eforturile de dezvoltare şi recomandă investitorilor şi donatorilor să fie atenţi la operaţiunile pe care le desfăşoară şi să fie responsabili de propriile acţiuni în aceeaşi măsură în care solicită transparenţă şi răspundere din partea ţărilor beneficiare. Ţările cu cele mai scăzute nivele de corupţie sunt Noua Zeelandă (9,4), Danemarca (9,3), Singapore şi Suedia (9,2). Aceste cifre reflectă stabilitate politică, existenţa de mult timp a unor reglementări în materie de conflict de interese şi instituţii publice care funcţionează.

Mita, cartelurile şi alte practici corupte subminează concurenţa şi contribuie la o pierdere masivă de resurse pentru dezvoltare în toate ţările, în special în cele mai sărace. Între 1990 şi 2005, peste 283 de carteluri private internaţionale au plătit la nivel mondial circa 300 de miliarde de dolari sub formă de costuri suplimentare. Rezultatele globale pentru anul 2009 sunt foarte îngrijorătoare deoarece corupţia continuă să apară acolo unde nu există transparenţă, unde instituţiile trebuie în continuare să fie consolidate şi unde guvernele nu au implementat un cadru legal adecvat împotriva corupţiei.