Reformele aplicate în România în vederea aderării nu au fost destul de eficiente pentru a-i înlătura pe oficialii corupţi, iar UE este îngrijorată că Bucureştiul ar fi intrat prea devreme în blocul comunitar. Aceasta este concluzia agenţiei Reuters, care a arătat, ieri, că, deşi Bucureştiul încearcă să suprime corupţia, Bruxellesul tot nu reuşeşte să impună respectarea angajamentelor făcute de România înainte de aderare. Recentul scandal în care a fost implicat clubul Steaua Bucureşti şi declaraţiile virulente ale preşedintelui român potrivit cărora Curtea Constituţională rămîne o “pavăză” pentru politicienii corupţi demonstrează, potrivit agenţiei Reuters, că acest flagel social reprezintă o preocupare actuală în România. Redactorii agenţiei de presă subliniază că “eforturile României de eradicare a corupţiei generează îngrijorare la nivelul UE, o serie de diplomaţi susţinînd că Bucureştiul a aderat la blocul comunitar prea devreme. Bruxelles-ul monitorizează stadiul reformelor, dar capacitatea sa de a constrînge noile state membre să îşi respecte angajamentele s-a diminuat după ianuarie 2007”. Analiştii avertizează că dezamăgirea resimţită la Bruxelles ar putea îngreuna procesul de aderare a altor state balcanice. Ei susţin că UE va fi mult mai precaută cînd va stabili criteriile de aderare şi mai dură în privinţa rezultatelor concrete ale reformelor. “Lecţia este că, dacă există lucruri pe care nu le poţi rezolva înainte de aderare, atunci nu sîntem siguri că o puteţi face după integrare”, a declarat Katinka Barysch, expert în cadrul Centrului pentru Reformă Europeană din Londra. Potrivit organizaţiei Transparency International, România este cea mai vulnerabilă ţară din UE faţă de corupţie. Guvernul de la Bucureşti susţine că face tot posibilul pentru a combate corupţia generalizată şi reforma sistemul judiciar. Oficialii români dau drept exemplu statisticile Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA), potrivit cărora sute de persoane au fost inculpate în ultimele luni pentru astfel de fapte, dintre care cîteva zeci au fost condamnate. “Bineînţeles că există o opoziţie faţă de reformele puternice”, a declarat ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu. În pofida retoricii dure, analiştii au constatat că rezultatele înregistrate în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt sînt puţine. Societatea civilă şi diplomaţii susţin că tot mai mulţi politicieni români sînt implicaţi în grupuri de interese putenice care se opun reformelor, în timp ce alţii îşi protejează pur şi simplu propriile practici. “Rezultatele luptei împotriva corupţiei la nivel înalt sînt insuficiente”, califică Reuters activitatea DNA, în ciuda retoricii dure a responsabililor de aici, a afirmaţiilor şi statisticilor potrivit cărora sute de persoane au fost anchetate în ultimele luni şi zeci au fost condamnate.