Corupţia trebuie considerată un fenomen infracţional cu un grad sporit de pericol social, însă o pedeapsă este aptă să-şi îndeplinească scopul numai dacă este aplicată în funcţie de gravitatea infracţiunii comise. Concluzia aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care arată că, totuşi, gravitatea faptei nu se poate realiza în absenţa unei analize serioase a vinovăţiei infractorului, a atitudinii psihice a acestuia faţă de infracţiunea comisă şi urmările acesteia. Aplicarea corectă a pedepsei ar avea drept consecinţă restabilirea ordinii de drept încălcate şi ar satisface nevoia de reeducare a suspectului. ICCJ spune, într-un ghid pentru individualizarea judiciară a pedepselor aplicate pentru infracţiunile de corupţie, că gradul de pericol social al acestor infracţiuni este unul ridicat. Reprezentanţii instanţei supreme sunt de părere că această opinie nu se reflectă în pedepsele concret aplicate, atât sub aspectul cuantumului acestora, cât şi al modalităţii de executare. Infracţiunile de corupţie cu un grad de risc ridicat trebuie pedepsite mai aspru, iar cele de o gravitate redusă, pedepsite cu suspendare. ICCJ a concluzionat că instanţele dau pedepse în funcţie de aspectele care ţin mai mult de persoana acuzatului şi mai puţin de gravitatea faptei. Analiza hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarele privind infracţiunile de corupţie săvârşite în intervalul 2004-2008 a relevat faptul că nu există o jurisprudenţă unitară şi previzibilă. Astfel, ICCJ a propus o serie de măsuri cu caracter legislativ, organizatoric şi tehnic care să conducă, în final, la unificarea practicii judiciare în materie şi toţi judecătorii români să dea sentinţe asemănătoare în cazurile de corupţie identice. Prin acest lucru, ICCJ susţine că vrea să realizeze un act de justiţie eficient şi previzibil şi nu să încalce independenţa magistraţilor. Aceştia trebuie să îşi asume angajamentul că vor soluţiona cauzele cu celeritate, în mod eficient, echitabil şi previzibil. Pe de altă parte, chiar şi în situaţia existenţei unor prevederi legislative perfecte, în absenţa unei practici judiciare unitare nu va mai fi atins scopul pedepselor şi nici nu se vor înregistra rezultate notabile în lupta împotriva corupţiei.