Procurorii DNA au făcut, ieri, nouă percheziţii în Bucureşti şi Buzău, la locuinţele unor persoane suspectate de fapte de corupţie privind fonduri europene, precum și la sediul Asociației Nevăzătorilor din România (ANR) și al unei confederații patronale. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, preşedintele ANR şi complicii săi au încercat să obţină ilegal fonduri europene de aproximativ 2,8 milioane de lei, prin întocmirea unor documente care au atestat cheltuieli fictive, în cadrul unui proiect cu finanţare comunitar, spun surse din DNA. Potrivit unor surse din cadrul DNA, percheziţiile făcute ieri dimineaţă la sediul ANR i-au vizat pe responsabilii echipei de management a proiectului "Integrarea pe piaţa muncii şi incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi vizuale printr-un program practic de formare în domeniul TIC". Mai exact, este vorba despre preşedintele ANR, Sergiu Radu Ruba, managerul de program din cadrul Siveco România, Emil Dragomirescu, preşedintele fundaţiei "Cartea Călătoare", Mircea Bucur, şi un contabil al Siveco, Gabriela Mârze. În acelaşi caz sunt implicaţi, conform surselor citate, managerul proiectului, Ovidiu Adrian Dumitrescu, expertul contabil Mariana Ştefănescu, funcţionar publicul Sabina Bălan şi Constantin Pietroşel, reprezentant al Fundaţiei Alcion şi soţul fostei directoare al Consiliului Naţional al Dizabilităţii. Proiectul european în care sunt implicaţi aceştia îşi propune, în principal, realizarea unui program de formare specific persoanelor cu dizabilităţi, care să aibă 500 de participanţi pentru iniţiere în utilizarea TIC şi 900 pentru utilizarea unor tehnologii specifice TIC. Astfel, printre rezultatele cuantificabile ale proiectului se numără realizarea website-ul proiectului şi portalul de instruire specifică, realizat de Siveco România. Un număr de 500 de persoane ar fi trebuit instruite şi formate pentru utilizarea TIC în viaţa de zi cu zi şi ar mai fi trebuit să se realizeze şi trei cursuri în format digital, astfel încât alte 300 de persoane să fie formate pentru "dezvoltare pagini de web", 300 de persoane formate pentru "testare şi evaluare aplicaţii web". În plus, ar fi trebuit ca, în urma implementării proiectului, 900 de persoane să fie plasate pe piaţa muncii în cadrul entităţilor publice şi private, care să aibă ca finalitate angajarea efectivă a 250 de oameni pe piaţa muncii.

BANI PENTRU... NIMIC Procurorii susţin că, în ciuda faptului că termenul de finalizare al proiectului s-a încheiat în urmă cu un an, o mare parte a acestor activităţi nu au fost realizate, motiv pentru care nu se puteau face cereri de rambursare a cheltuielilor. "Începând din luna aprilie 2013, Ruba Sergiu-Radu şi Dragomirescu Emil au iniţial demersuri de întocmire a unor documente care să ateste, în mod fictiv, participarea a 900 de persoane cu dizabilităţi la cursurile on-line de formare prevăzute în cadrul proiectului", spun surse din rândul anchetatorilor.

Mai mult, Sergiu Radu Ruba a organizat la Sinaia o întâlnire cu preşedinţii tuturor filialelor teritoriale ale ANR, cărora le-a solicitat explicit să întocmească cât mai multe dosare care să ateste că persoane cu dizabilităţi, membri ai respectivelor filiale, au participat la cursurile online asumate prin proiect, mai susţin sursele citate. "Pentru a convinge preşedinţii filialelor teritoriale ale ANR ca măcar să le pună la dispoziţie datele de identificate ale unor persoane cu dizabilităţi (conform cerinţelor din grupul ţintă al obiectivului) necesare finalizării exclusiv scriptice a acestei activităţi, în plenul discuţiilor, Dragomirescu Emil a promis că SC Siveco România va dona câte un calculator fiecărei filiale care va trimite cel puţin 25 de dosare", conform sursei citate.

Pe de altă parte, procurorii au indicii că un consilier de la Unitatea de Implementare a Proiectelor Finanţate din Fonduri Structurale din Ministerul Educaţiei Naţionale, Liviu Dan, şi un fost funcţionar al Ministerului Educaţiei, în perioada 2004-2005, Constantin-Ciprian Tănase, au fost incluşi în echipa de implementare a proiectului din partea Asociaţiei Nevăzătorilor, în calitate de experţi, fără a desfăşura efectiv activităţi, ci doar pentru a încasa contravaloarea remunerării lor. Anchetatorii spun că există există indicii că rolul acestora a fost de a-şi folosi sistemul relaţional deţinut la nivelul instituţiilor cu atribuţii de monitorizare şi control.