Coşmarul de pe ItalRoRo One (III)

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Coşmarul de pe ItalRoRo One (III)

Povestea marinarilor constănţeni care au ales să-şi povestească aventurile se apropie de sfîrşit. Cătălin Iancu şi Laurenţiu Călinescu aşteaptă acum răspunsuri din partea autorităţilor franceze: cînd îşi vor recupera banii pe care armatorul italian îi datorează?
Justiție 18 Iunie 2009 / 00:00 615 accesări

Întrebat despre cazul marinarilor constănţeni de pe ItalRoRo One, Adrian Mihălcioiu, reprezentantul ITF pe România şi liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor a declarat: “Sînt extrem de familiarizat cu acest caz. M-am agitat foarte mult să-i ajut pe aceşti băieţi. Am dat sute de telefoane şi am făcut numeroase intervenţii. Povestea începe cu armatorul italian, care a intrat în faliment (cu toate navele, nu numai cu ItalRoRo One). Băieţii noştri au fost într-o situaţie dificilă, fără salarii de atîtea luni, le înţeleg reacţiile. În decembrie, am aflat şi noi despre ei. Am trimis un avocat italian să le ia împuternicire şi să rezolve el mai departe, căci aşa se abordează problemele în asemenea împrejurări. Marinarii de pe celelalte două nave (ItalRoRo Two şi Three – n.r.) au semnat împuternicirile şi au ajuns acasă. Şi în cazul ItalRoRo One am reuşit să trimitem o parte din echipaj acasă. Aşa se procedează. Avocatul care are împuternicirile intră în proces şi reprezintă drepturile marinarilor şi, cînd nava ajunge să se vîndă, marinarii îşi recuperează salariile. Aceasta este procedura standard. Este adevărat că toate aceste lucruri iau timp, iar băieţii noştri aşteptau deja de prea mult timp, fuseseră amînaţi şi aşa mai departe, şi îi cred că doreau răspunsuri concrete. Eu le-am explicat procedura, la un moment dat armatorul a promis că vine cu cineva să vîndă vaporul şi să le dea banii, le-am spus şi asta, iar ei m-au întrebat cînd. Nu aveam de unde să le dau o dată, atît timp cît nici eu nu ştiam nimic sigur. Şi atunci, ei au luat-o pe partea cu „nu mai avem încredere”… Cînd a venit avocatul, n-au mai vrut să semneze nimic şi au rămas la bord. Ei sînt acum în deal direct cu francezii. A fost alegerea lor, bazată, sînt convins, pe lipsa de informaţie. Eu nu am cum să-i mai ajut, deoarece procedura pentru astfel de cazuri este alta. Spre exemplu, electricianul român (care a plecat de la bord odată cu ultimul comandant - n.r.) care a semnat împuternicirea, îşi va primi banii mai repede decît ei, deoarece salariul îi va fi achitat odată cu cele ale marinarilor de pe ItalRoro Two şi Three, navele puse sub sechestru fiind deja în a doua etapă a procesului. Acest avocat se ocupă de tot ce se face prin intermediul ITF, însă ei au ales să fie reprezentaţi direct în Franţa, bănuiesc că tot de un avocat. Cu el trebuie să ia legătura, că el le reprezintă interesele. Eu îi cred că au trecut prin situaţii grele, şi eram la curent cu situaţia lor, căci eu am trimis ITF Franţa acolo. Atenţie! Legislaţia franceză este altfel decît cea italiană. Cînd se vinde nava, se plătesc mai întîi cheltuielile portuare, de conservare etc. şi abia apoi salariile. Dacă nava se vinde la un preţ mic, s-ar putea ca ei să nu mai vadă niciun ban. În Italia este altfel, mai întîi se plătesc salariile echipajului şi abia apoi restul cheltuielilor. De aceea, eu am mizat pe reprezentarea italiană, cum am făcut şi pînă acum, în toate celelalte, poate sute, de cazuri similare. Îmi pare realmente rău pentru ei pentru că nu au vrut să înţeleagă situaţia”.

Taguri articol


12