Charles Dallara, directorul managerial al Institutului Finanţelor Internaţionale (IIF), un think-tank cu sediul la Washington, a declarat că o eventuală ieşire a Greciei din Zona Euro ar depăşi costuri de un trilion de euro.”Aceia care cred că Europa şi economia globală în general sunt pregătite pentru ieşirea Greciei din Zona Euro trebuie să se mai gândească o dată”, a precizat Dallara. El crede că băncile cu expunere pe Grecia nu vor putea furniza lichidităţile necesare pentru stabilizarea sectorului financiar din Zona Euro. ”Banca Centrală Europeană va fi insolvabilă, dacă Grecia iese din Zona Euro, astfel că UE va trebui în primul şi în primul rând să-şi recapitalizeze Banca Centrală”, crede Charles Dallara. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat sâmbătă că ”ieşirea Greciei din Zona Euro nu este o prioritate”. Pentru Grecia, aflată în al cincilea an de recesiune, ar fi mai eficientă oferirea de bani suplimentari pentru a o ajuta să-şi redreseze economia. Totodată, Atena s-ar putea să aibă nevoie de mai mult timp pentru a-şi atinge ţintele bugetare şi pentru a-şi plăti datoriile internaţionale, din cauză că economia s-a contractat mai mult decât se estimase, este de părere directorul IIF. El a estimat un cost suplimentar de 10 miliarde de euro pentru a ajuta economia elenă. Totodată, a cerut Germaniei să renunţe la opoziţia sa privind crearea de eurobonduri.

BĂNCI RECAPITALIZATE Primele patru bănci comerciale greceşti, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank au primit, ieri, o injecţie de capital de 18 miliarde de euro, în vederea recapitalizării lor, a declarat pentru AFP o sursă din interiorul Fondului de Stabilitate Financiară din Grecia. National Bank of Greece a primit 7,43 miliarde de euro, Alpha Bank 1,9 miliarde de euro, EFG Eurobank 3,97 miliarde de euro iar Piraeus Bank a primit 4,7 miliarde de euro, sub forma de obligaţiuni, în conformitate cu decizia Băncii Centrale a Greciei. Acordul de ştergere a 105 miliarde de euro din datoriile Greciei convenit cu creditorii privaţi în luna martie a acestui an a antrenat, pentru băncile comerciale greceşti, pierderi semnificative în portofoliile lor de obligaţiuni guvernamentale. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG) este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, alături de Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

GREVA PRESEI Jurnaliştii greci au lansat, ieri dimineaţă, o grevă de 24 de ore. Posturile de televiziune şi de radio şi-au suspendat programele de ştiri, începând cu 6.00, ora locală, iar portalurile nu au fost alimentate cu ştiri pe perioada grevei. Nici agenţiile nu au lucrat iar ziarele nu vor apărea azi. Ziariştii cer contracte colective de muncă, apreciind că vor fi mai bine plătiţi decât pe baza contractelor individuale. Mass-media elene au fost afectate grav de criza financiară, veniturile din publicitate scăzând drastic. Mai multe publicaţii şi posturi de televiziune au fost închise.

CREŞTERI LA BURSE Pieţele bursiere europene au înregistrat creşteri la deschidere, ieri, după sondajul din weekend din Grecia, care a arătat o creştere a sprijinului pentru partidul conservator pro-austeritate. Sondajul arată că partidul Noua Democraţie ar putea obţine un sfert din voturi. Pieţele bursiere din Paris, Londra şi Frankfurt au crescut cu cel puţin 1%. Pe de altă parte, piaţa de bonduri continuă să reflecte tensiunile din Zona Euro.

PLANURI DE URGENŢĂ Lloyd\'s of London, cea mai mare şi mai veche piaţă de asigurări la nivel mondial, face planuri de urgenţă în eventualitatea unui eşec al euro, a declarat directorul executiv, Richard Ward. În condiţiile în care Grecia va organiza noi alegeri în iunie, iar măsurile de austeritate au tot mai mulţi adversari, se înmulţesc temerile privind ieşirea Atenei din Zona Euro. Într-un interviu acordat ”Sunday Telegraph”, Richard Ward a precizat că Lloyd\'s trebuie să se pregătească pentru o astfel de eventualitate. ”Nu cred că o ieşire a Greciei din euro va duce la colapsul întregii zone, dar trebuie să fim pregătiţi”, a mai spus Ward, adăugând că este ”destul de îngrijorat de soarta Europei”.