Muzeul de Artă Populară a deschis, ieri, expoziţia „Portul tradiţional din Dobrogea”. Scopul organizării acestui eveniment expoziţional a fost acela de a prezenta publicului cele mai valoroase costume populare din Dobrogea. La parterul instituţiei muzeale sînt expuse peste 30 de costume populare, vechi de peste 150 de ani. „Expoziţia pe care am organizat-o şi pe care o vernisăm astăzi este gîndită de specialiştii muzeului de mult timp, pentru că soliştii de muzică populară, elevi şi studenţi reprezintă Dobrogea la diferite evenimente culturale şi avem nevoie să apară îmbrăcaţi corespunzător, cu costume autentice. Prezentăm principalele costume dobrogene, de bărbat şi femeie, achiziţionate din toată Dobrogea\", a declarat directorul Muzeului de Artă Populară, dr. Maria Magiru. Expoziţia a fost organizată în colaborare cu Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Constanţa.

Daruri simbolice pentru întîmpinarea primăverii, la „Tîrgul de Mărţişoare\"

În cadrul manifestărilor culturale organizate de Muzeul de Artă Populară s-a deschis, tot ieri, pe platoul din faţa instituţiei, cea de-a V-a ediţie a „Tîrgului de Mărţişoare\". Constănţenii sînt aşteptaţi pînă pe data de 1 martie, la acest tîrg cu tradiţie la malul mării, de unde îşi pot achiziţiona mărţişoare originale, confecţionate de meşteri populari, artişti plastici, elevi şi studenţi. Mărţişoarele sînt lucrate din diferite materiale, lut, plută, ceramică, dar şi din scoici decorate manual sau lemn. „Am foarte multe idei, lucrez cu materiale diverse, naturale, îmi place să le combin. Vin la acest tîrg de cinci ani. Cine a mai cumpărat de la mine va primi gratuit un mărţisor \", a declarat una din artistele expozante, Camelia Avram, din Constanţa. „Am lucrat la aceste mărţişoare timp de o lună. Am confecţionat cam 150, excluzînd cerceii şi medalioanele. Vin cu plăcerea de a duce tradiţia mai departe şi de a mai participa la încă un tîg\", a spus o tînără artistă, Adriana Strîmbeanu. „Mărţişorul este datina prin care părinţii leagă copiilor, de 1 martie, cîte o monedă de aur, la gît sau la mînă, cu o cordea compusă din două fire răsucite de mătase roşie şi albă\", a explicat muzeografa Ioana Tompe. Aceasta a făcut referire şi la semnificaţia mărţişorului, care, conform tradiţiei populare româneşti, este considerat apărător de farmece şi blesteme, simbol al primăverii şi purtător de noroc.