România a beneficiat în ultimii ani de o derogare în ceea ce priveşte cofinanţarea pentru proiectele din fonduri europene. Dacă în mod normal, pentru România, cofinanţarea era de 15%, Comisia Europeană acceptase, până acum, o cofinanţare de doar 5%. Cu toate acestea, România s-a situat în partea de jos a clasamentului în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene - doar 11,47% la finalul lunii decembrie 2012. În urma vizitei la Bucureşti a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene (CE), reprezentanţii Guvernului au încercat prelungirea cu încă trei luni a acordului cu CE în ceea ce priveşte derogarea, care expiră în luna martie. Dacă reprezentanţii FMI au fost de acord cu propunerea, cei ai CE au decis să închidă formal acordul în martie, aşa cum era stabilit, dar să participe la următoarea evaluare. Ce înseamnă acest lucru? De la sfârşitul lunii martie, pentru proiectele europene cofinanţarea trebuie să fie de 15%. Cu alte cuvinte, toţi cei care vor accesa fondurile europene, fie că vorbim despre autorităţi locale, fie că vorbim de societăţi comerciale, trebuie să pună 15% din valoarea totală a proiectului. Pentru unele dintre primăriile din ţară, revenirea la cofinanţarea de 15% înseamnă renunţarea la proiecte, având în vedere că nu au bugete atât de mari încât să-şi permită o astfel de cheltuială. Şeful misiunii FMI de evaluare, Erik de Vrijer, a declarat că ţinta de deficit nu a fost îndeplinită, în principal ca urmare a suspendării rambursărilor pentru unele dintre proiectele finanţate din fonduri europene, pe fondul neregulilor constatate de autorităţile române de audit.