Stând strâmb şi judecând drept, cum se spune, desfiinţarea judeţelor va fi un proces complex şi dificil. În primul rând, reorganizarea administrativă a României va îndepărta autorităţile publice de cetăţeni. Specialiştii atenţionează însă că pincipalul dezavantaj al reorganizării administrative va fi reprezentat de îngreunarea accesului românilor la serviciile publice. Cauzele sunt, în primul rând distanţele mari şi barierele geografice. Un alt dezavantaj va fi acela că noua organizare va rupe tradiţia administrativă românească, axată pe judeţe de dimensiuni medii. Specialiştii mai avertizează că o mare piedică în faţa reorganizării administrative vor fi diferenţele mari între judeţele ce urmează a fi comasate, diferenţe de ordin economic, social şi cultural. Mari bătăi de cap le va da autorităţilor chiar mutarea în noile sedii de judeţ. De exemplu, amenajarea, chiriile şi utilităţile aferente unor imobile vor presupune costuri destul de ridicate. La fel de costisitoare vor fi transferul arhivelor, al aparaturii şi mobilierului, chiriile pentru personalul relocat şi adaptarea sistemelor informatice. Avantajele în “nebunia” asta organizaţională se doresc a fi reducerea birocraţiei şi economii de milioane de euro la buget prin disponibilizări din aparatul bugetar. Cu ce preţ? Vor dispărea 1350 de posturi din consiliile judeţene şi 1.000 de funcţii din direcţiile judeţene de asistenţă socială şi vor fi reduse structurile de conducere şi suport ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă cu 1.200 de posturi. Deci mai mulţi şomeri din administraţie, mai mult stress la ghişee şi mai multe drumuri şi bătăi de cap pentru contribuabili. În traducere, se mai transferă oareşce cheltuieli pe capul românilor.