“Moneda naţională se va aprecia, pînă la sfîrşitul anului, faţă de moneda europeană pînă la 3,20 - 3,25 lei/euro, dacă nu va fi va fi sub 3,20”, a afirmat analistul financiar Eugen Rădulescu, fostul preşedinte al Casei de Economii şi Consemnaţiuni. Leul a urcat, în această săptămînă, la cea mai înaltă cotaţie a ultimilor patru ani şi şapte luni faţă de euro. Rădulescu explică acest fenomen prin existenţa a trei factori: raportul între cerere şi ofertă, anticiparea privind aprecierea leului şi nivelul de echilibru al cursului, dat de cerere şi ofertă. "Raportul între cerere şi ofertă acţionează pe termen scurt, pentru orice schimb valutar. În acest raport, avem un decalaj mare între exporturi şi importuri, care creşte, dar prea puţină lume vorbeşte de cît de mari sînt intrările de valută în ţară, pe toate celelalte căi decît exporturile, şi care compensează această balanţă", a spus Rădulescu.

Analistul financiar a mai spus că, prin fructificarea rezervei internaţionale a României, dobînda care se poate încasa la 24 de miliarde de euro, cît este rezerva în prezent, ar fi de 900 de milioane, sumă care s-ar încasa în doi ani. "Rămîn alte operaţiuni, care nu pot fi decît intervenţii pe piaţă, menite să evite o apreciere bruscă a monedei naţionale. Cred că au existat astfel de intervenţii. Aceasta s-a produs, probabil, în zilele în care am avut un vîrf de cotaţie. Cu toate acestea, se spune că, în momentul respectiv, a contribuit, mai degrabă, Ministerul Finanţelor decît BNR, întrucît Finanţele au acţionat destul de neglijent. Au avut încasări mari la buget, acestea reprezentînd sterilizarea de pe piaţa monetară care s-a regăsit în conturile BNR. Astfel, s-a generat o criză de lichiditate pe piaţa monetară", a explicat Rădulescu.

Piaţa se aşteaptă la apreciere

Anticiparea privind aprecierea leului este un alt factor care influenţează creştera leului. "În momentul în care toată piaţa se aşteaptă la apreciere, nimeni nu cumpără în avans şi nimeni nu vinde foarte tîrziu. Toţi cei care vor să vîndă, vor să o facă cît mai repede, iar cei care cumpără, o fac în ultima secundă. Asta mai reduce puţin cererea şi mai măreşte puţin oferta pe piaţa valutară" a adăugat Rădulescu. El a mai spus că deşi, anul trecut, mulţi români au plecat la muncă în străinătate, productivitatea muncii a crescut, lucru care a influenţat cresterea monedei naţionale. "Anul trecut am avut o creştere economică de 7,7 %, iar cea din zona euro a fost de pînă la 2%. Avem un salt al productivităţii muncii de 5,7% susţinut de investiţii", a punctat Rădulescu.

Pe de altă parte, nivelul de echilibru al cursului monetar, potrivit lui Rădulescu, este dat de cerere şi ofertă. "Pînă la urmă, pe termen lung, cursul de schimb se îndreaptă către paritatea puterii de cumpărare. Politica BNR de evitare a mişcărilor speculative a fost foarte bună”, a apreciat Rădulescu.