Realizat de UNICEF, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, studiul „Violenţa în şcoală“ arată că formele de agresivitate manifestate în şcolile din România au atins un nivel îngrijorător, întrucît trei sferturi dintre instituţiile de învăţămînt se confruntă cu diverse forme ale acestui fenomen. Potrivit cercetării, frecvenţa actelor de violenţă din şcoli diferă în funcţie de tipul unităţii de învăţămînt, aceasta fiind mai mare în cazul liceelor (în 80% din liceele investigate). De asemenea, studiul arată că actele de violenţă mai frecvente şi cu forme de manifestare mai grave se înregistrează în rîndul elevilor cu vîrste cuprinse între 15 şi 18 ani. Cercetătorii au mai observat că elevii de la oraş sînt mai violenţi decît cei de la sate, studiul relevînd că în 82% din şcolile de la oraş au loc acte de violenţă, spre deosebire de 71%, în şcolile de la sate. Analiza evidenţiază şi faptul că actele de violenţă din şcoli este în strînsă legătură cu zona în care se află aceasta. Astfel, acte de violenţă au fost înregistrate în peste 80% din şcolile situate la periferia oraşelor, în timp ce, în cazul celor din zonele centrale, frecvenţa este cu 10 procente mai mică. Din acest punct de vedere, psihologii susţin că adolescenţii de la periferie sînt mai expuşi unor factori de risc precum rata scăzută a ocupării şi, implicit, rata crescută a şomajului, sărăcie sau venituri mici, factori favorizanţi pentru manifestarea violenţei în rîndul şcolarilor. Uneori, la toate acestea, se mai adaugă şi influenţa „bandelor de cartier“, rata crescută a criminalităţii la nivelul comunităţii, cu impact asupra copiilor şi tinerilor. Cele mai grave forme de violenţă identificate în şcoli sînt: consumul de droguri, apartenenţa la bande de cartier, comiterea de furturi şi acte de vandalism, consumul de băuturi alcoolice, agresiunea fizică sau sexuală. Din punctul de vedere al distribuţiei pe sexe, peste 75% din subiecţi apreciază că băieţii sînt mai violenţi, inclusiv violenţă fizică, în timp ce fetelor le sînt asociate forme de violenţă verbală manifestate prin bîrfe, certuri sau ironii, care la băieţi iau forma injuriilor, a „cuvintelor urîte“. O concluzie a studiului este că băieţii intră în conflicte sau se bat pentru afirmarea masculinităţii, pentru apartenenţa la un grup sau din rivalitate, în timp ce fetele manifestă un comportament de violenţă fizică pentru raporturi în plan afectiv, fie de concurenţă (pentru o notă sau pentru atenţia aceluiaşi băiat), fie pentru apărarea unor relaţii de prietenie. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de peste 1.200 de instituţii de învăţămînt (şcoli gimnaziale, licee, şcoli de arte şi meserii şi grupuri şcolare) şi aprox 600.000 de elevi din mediul urban şi rural, prin intermediul chestionarelor şi prin interviuri individuale sau de grup cu elevi, directori, consilieri şcolari şi cu părinţi. La nivelul judeţului nostru amintim, numai în ultimele două săptămîni, bătaia pe care a primit-o o elevă a Colegiului „Ion Bănescu“ din Mangalia de la alte colege, pentru că nu a vrut să chiulească de la ore, şi cazul de la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“, din municipiul Constanţa, unde un elev a venit cu un cuţit la şcoală pentru a se apăra de un coleg mai mare, care îl ameninţase.

Profesorii, victime ale violenţei elevilor, în 25% din instituţiile de învăţămînt

Studiul dat publicităţii de UNICEF arată că violenţa între elevi este dublată de violenţa elevilor faţă de profesori sau cea manifestată de profesori asupra elevilor, printr-un comportament neadecvat. Un sfert dintre directorii şi elevii chestionaţi au recunoscut că în şcolile lor au existat situaţii în care profesorii s-au confruntat cu un comportament neadecvat din partea elevilor. Ponderea agresiunilor asupra profesorilor este mai mare în mediul urban, care oferă mai multe oportunităţi pentru apariţia şi manifestarea unor comportamente violente în spaţiul şcolii. Potrivit studiului, formele de violenţă faţă de profesori sînt variate, de la comportamente care nu sînt în concordanţă cu regulamentul şcolar şi cu statutul de elev, la forme mai grave, care ţin de violenţa fizică sau care intră sub incidenţa legii. Totuşi, cele mai frecvente forme de violenţă sînt: întîrzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fuga de la ore, ignorarea voită a mesajelor profesorilor. Acestea sînt urmate de agresiunea verbală şi nonverbală, refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare sau atitudinile ironice faţă de profesori. De asemenea, în şcoli s-au înregistrat şi comportamente violente evidente, care presupun agresiune verbală şi fizică faţă de profesor, cum ar fi gesturi sau priviri ameninţătoare, injurii şi jigniri, lovire sau agresiune fizică. În urma interviurilor cu părinţii, realizatorii studiului au observat că, uneori, atitudinea ironică a elevilor faţă de profesori este susţinută şi, mai grav, încurajată de părinţi, care consideră ironia o modalitate îndreptăţită de manifestare a libertăţii elevilor. În ultimul timp, mass-media din România a semnalat mai multe cazuri de comportamente violente grave ale elevilor asupra profesorilor. Potrivit relatărilor, în toamna acestui an, mai mulţi profesori au fost ţinta agresiunilor verbale şi fizice ale unor elevi, unii dascăli fiind chiar bătuţi sau batjocoriţi în faţa celorlalţi elevi. În acest sens, mărturie sînt filmele care circulă pe internet şi care sînt făcute de elevi în timpul orelor în care îi ironizează pe dascălii de la catedră. De altfel, este bine cunoscut cazul dascălului căruia unul dintre elevi i-a tras pantalonii în jos, în timp ce scria la tablă, caz despre care se presupune că s-a petrecut în judeţul Constanţa, sau cel al unei profesoare de la Colegiul Tehnic Energetic, din municipiul Constanţa, care a fost filmată în timp ce era agresată verbal în mod violent de un elev. Şi studiul UNICEF menţionează că majoritatea cazurilor de profesori agresaţi de elevi şi apărute în mass-media provin din judeţul Constanţa.

Deşi celebră pentru... practică, Constanţa stă bine la... proiecte şi strategii

Avînd în vedere antecedentele din şcolile constănţene şi semnalul de alarmă tras de acest studiu, am solicitat un punct de vedere de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa. Inspectorul de imagine Roxana Niculae a recunoscut că subiectul violenţei în şcoli a fost dezbătut, la nivel judeţean, în special în urma celor două evenimente petrecute recent, la Colegiul „Ion Bănescu“ din Mangalia şi la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa. „E bine cunoscut că adolescenţa e o perioadă dificilă în formarea elevilor. În acest sens, Adrian Topor, preşedintele Consiliului Consultativ al Asociaţiei de Părinţi din judeţul Constanţa a luat atitudine şi a propus o îmbunătăţire a implicării părinţilor şi a comunicării acestora cu şcoala. De asemenea, şi la nivelul Consiliului Consultativ al Elevilor se desfăşoară proiecte în acest sens“, a declarat Roxana Niculae. La rîndul său, directorul Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Constanţa, Mircea Apostol, a explicat că elevii adolescenţi preiau mare parte dintre modelele prezentate de mass-media. „Ei văd la televizor sau citesc în ziare tot felul de forme de agresiuni. Fiind la vîrsta la care imită, devin teribilişti, aplică ceea ce au văzut fără a avea însă şi discernămînt asupra consecinţelor acestor acte de violenţă. Mai mult, mediul în care trăiesc elevii şi părinţii acestora au un cuvînt greu de spus în educaţia lor. La şcoală ei stau doar cîteva ore, iar tot ce face psihologul şi respectiv cadrul didactic se poate vicia acasă sau în mediul frecventat de copil“, a declarat Mircea Apostol. El a adăugat că la nivelul centrului pe care îl conduce s-au format grupe de lucru şi s-au pus bazele unei strategii împotriva violenţei între elevi şi care urmează să fie implementată în unităţile de învăţămînt. Totodată, cei doi au susţinut că studiul a luat în calcul şi absenteismul şcolar care nu poate fi catalogat drept o formă de violenţă asupra profesorilor, iar rezultatele acestuia pot fi influenţate şi de modul cum au fost concepute chestionarele sau de cel care le-a aplicat. (?!)