Acuzaţiile grave împotriva modului în care este organizat şi condus Portul Constanţa, pe care şi le-a asumat Fondul Proprietatea (FP) într-un comunicat dat publicităţii luni şi în care anunţa că „urmează să conteste din nou Cadrul Legal de Dezvoltare al Portului Constanţa, printr-o scrisoare înaintată preşedintelui României”, au primit o replică din partea Asociaţiei Constanta Port Business Association (CPBA). Potrivit comunicatului CPBA, „Fondul Proprietatea are o contribuţie toxică. Astfel, în decursul a nouă luni ale anului 2016, în Portul Constanţa, acolo unde Fondul Proprietatea a fost participant, programul de întreţinere a infrastructurii de transport naval s-a realizat în proporţie de doar 12% din bugetarea aprobată la începutul anului 2016. Acest fapt s-a întâmplat ca urmare a acţiunilor FP de împiedicare a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii”.

Asociaţii CPBA arată, de asemenea, că, „în ultimii 15 ani, FP a obţinut mai mult de 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa şi nu a avut nicio contribuţie la întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând Statului Român, ci mai mult a acţionat împotriva Statului Român. Administratorul FP încearcă să blocheze promulgarea actului normativ deoarece acesta obliga administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi, în consecinţă, împiedica asigurarea de beneficii gratuite Fondului Proprietatea şi administratorului său Franklin Templeton Investment Management, prin acordarea de dividende necuvenite, având în vedere neparticiparea acestora la investiţii”.

Potrivit aceleiaşi surse, „reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piaţă concurenţială liberă, iar organismul nou creat în cadrul Consiliului Concurenţei la care Fondul Proprietatea face referire va deţine calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar şi la relaţiile dintre operatorii portuari şi societăţile de administrare a porturilor. Acest organism nu este neconstituţional, ci este propus de Comunitatea Europeană şi deja operează în domeniul Căilor Ferate din România”.

Ca o constatare, CPBA arată că, „prin ultimele demersuri efectuate, Fondul Proprietatea încearcă, în scopul apărării propriilor interese, să distrugă consensul obţinut după consultări îndelungate ale tuturor actorilor reprezentativi implicaţi în industria portuară. Proiectul susţinut public de comunităţile portuare de la Marea Neagră şi de la Dunăre, dar şi de către Ministerul Transporturilor şi avizat favorabil de Consiliul Concurenţei a obţinut de asemenea consensul politic (rezultat ca urmare a votului Senatului României - un număr de 101 voturi „pentru“, 8 abţineri şi niciun vot „împotrivă“ - şi al Camerei Deputaţilor - un număr de 243 voturi „pentru“, 30 de abţineri şi niciun vot „împotrivă“). Totodată, trebuie să reamintim că acest proiect legislativ a fost deja supus procedurii de reexaminare, punându-se astfel în aplicare decizia Curții Constituţionale a României care a constatat neconstituţionalitatea în ceea ce priveşte strict procesul legislativ de adoptare a legii şi nicidecum conţinutul actului normativ”.

Asociaţia trage o concluzie dură: „Fondul Proprietatea este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial, fiind un mecanism prin care, fără a se depune eforturi şi fără a se realiza investiţii, se reuşeşte obţinerea de beneficii financiare substanţiale din instituţiile Statului cu implicare în decizii strategice. Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să ia decizia nepromulgării legii şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament, în vederea reexaminării, este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare. Ne aflăm astfel în situaţia în care ne întrebăm cum un fond de investiţii străin care activează în România, fără reprezentativitate socială şi care a obţinut în ultimii ani beneficii substanţiale din exploatarea bunurilor Statului Român, poate în continuare să încerce blocarea unui act normativ care reuşeşte, după 20 de ani, să definească un cadru legal în beneficiul Portului Constanţa, al industriei navale şi al industriilor conexe, act care transparentizează deciziile administraţiilor portuare, aliniază tarifele portuare în mod concurenţial în scopul atragerii traficului de mărfuri şi a investitorilor şi care este totodată în deplin acord cu normele Uniunii Europene în materie“.