Vizitatorii Muzeului de Artă Constanţa au ocazia, prin intermediul lucrărilor de pictură, sculptură şi artă decorativă expuse în instituţie, să asiste la o adevărată lecţie de istorie a artei moderne şi contemporane în imagini. Printre punctele de atracţie ale expoziţiilor permanente se numără atelierul refăcut al pictorului Alin Ghiorghiu, tablourile marilor artişti plastici români Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, dar şi sculpturile lui Ion Jalea. La etajul al treilea al instituţiei muzeale sînt expuse cinci din creaţiile unuia dintre cei mai importanţi artişti plastici contemporani, Horia Bernea. Deşi trecut în nefiinţă în anul 2003, pictorul a lăsat în urma sa o operă inedită, originală, inspirată din tradiţiile şi religia poporului român. Turiştii români şi străini pot admira două lucrări care ilustrează interiorul bisericilor creştin-ortodoxe româneşti, pictate în tonuri de gri colorate, lucrarea intitulată "Praporul lui Daniel", care face parte din cel mai reprezentativ ciclu de picturi al artistului, intitulat "Prapor", dar şi un nud realizat, de asemenea, în tonuri de gri colorate. Pictura care subliniază cel mai bine preocupările artistice ale plasticianului este cea în care sugerează privitorului interiorul unui altar bisericesc, imagine în care tradiţia se îmbină cu religia. "Lucrările pe care Muzeul de Artă le deţine în patrimoniul său se remarcă printr-o gravă şi sobră manieră de prelucrare a petei fragmentare, care se limitează în gama griurilor colorate", a explicat Alexandra Radu, muzeograf în cadrul instituţiei constănţene.

Născut la 14 septembrie 1938, la Bucureşti, Horia Bernea a absolvit Şcoala tehnică de arhitectură şi Institutul Pedagogic Bucureşti, la Secţia Desen (actuala Universitate Naţională de Arte Bucureşti). Ca artist, pictorul a debutat în anul 1965, alături de Paul Neagu, în cadrul Cenaclului Tineretului al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Dacă, în perioada 1976 - 1992, a pictat la Tescani, Văratec, Paris şi în sudul Franţei, din anul 1990, Horia Bernea a fost desemnat directorul general al Muzeului Ţăranului Român. Pe parcursul carierei sale artistice, plasticianul a primit importante distincţii, obţinînd Premiul pentru pictură al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1940 şi 1983), Premiul "Ioan Andreescu", acordat de Academia Română (1978), Premiul pentru contribuţia excepţională adusă la recuperarea tradiţiilor spirituale ale civilizaţiei ţărăneşti, acordat de Fundaţia Culturală Română (1994), precum şi Marele Premiu "George Apostu", acordat de Centrul Internaţional de Cultură şi Arte "George Apostu" Bacău (1995). Bunul său prieten, Andrei Pleşu, a descris opera pictorului Horia Bernea ca fiind "intensă şi inconfundabilă“, “dispusă descoperirii neîncetate".