Creatori din România, Grecia şi Egipt, la Dervent

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
„Dunărea şi Dobrogea Creştină“, la a VIII-a ediţie

Creatori din România, Grecia şi Egipt, la Dervent

Cultură 29 Iunie 2013 / 00:00 817 accesări

8 - 18 IULIE Tabăra Internaţională de Pictură „Dunărea şi Dobrogea Creştină” (DDDC) îşi deschide porţile pentru a opta oară, în curând, în aceleaşi locuri tainice, pline de spiritualitate şi păstrătoare de tradiţii de la Mănăstirea Dervent. Spaţiu menit regăsirii interioare şi propice creaţiei artistice, Derventul îi va inspira, şi de această dată, pe mai mulţi pictori talentaţi din Constanţa şi Bucureşti, dar şi pe artiştii invitaţi din Grecia, Albania, Republica Moldova şi chiar din îndepărtatul Egipt. Aceştia îşi vor desăvârşi creaţiile pe durata celei de-a VIII-a ediţii a Taberei „Dunărea şi Dobrogea Creştină”, organizată în perioada 8 - 18 iulie de Mănăstirea Dervent, prin părintele stareţ Andrei Tudor, împreună cu criticul de artă Alice Dinculescu, din cadrul Filialei Constanţa I a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Participanţii la ediţia din 2013 a deja tradiţionalei manifestări, care se desfăşoară cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului (IPS) dr. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, sunt: Marcel Muntean - Cluj, Gheorghe Constantin - Constanţa, Eugenia Frigioiu - Constanţa, Lacme Ifrim - Constanţa, Gelu Costea - Bucureşti, Gelu Băndărică (părintele Efrem) - Constanţa, Vinald Gino - Albania, Dorina Scorocîrja - Republica Moldova, Catrin Bespaliuc - Republica Moldova, Iorgos Lazaridis - Grecia, Nikos Lambrino - Grecia, Panagiota - Grecia şi Wael Mories - Egipt.

SPAŢIUL SACRU ŞI VIAŢA MONAHALĂ, SURSE DE INSPIRAŢIE Potrivit monahului Efrem (Gelu Băndărică), pictor iconar şi muzeograf în cadrul Mănăstirii Dervent, tema ediţiei din acest an a taberei de creaţie este „Peisaj la Dervent”. „Spaţiul sacru al mănăstirii, peisajele din î mprejurimi, arhitectura lăcaşului de cult, cât şi diferite ipostaze din viaţa monahală vor reprezenta, cu siguranţă, surse de inspiraţie pentru artişti”, a declarat acesta.

Participanţii vor fi întâmpinaţi, la parterul muzeului Mănăstirii Dervent, de o expoziţie cuprinzând lucrări selectate din colecţia de artă contemporană a mănăstirii - o colecţie deja constituită.

Conform programului, invitaţii vor sosi la Dervent pe 7 iulie, iar pe 8 iulie va avea loc deschiderea oficială a taberei, printr-o slujbă dedicată acestor evenimente, urmată de cuvântul de bun-venit al părintelui stareţ Andrei Tudor. La deschidere va vorbi şi criticul de artă Alice Dinculescu. Artiştii vor beneficia de un program lejer, putând lua parte la slujbele oficiate în cadrul mănăstirii, fapt care va contribui din plin la starea sufletească necesară actului de creaţie.

„Dervent - o întâlnire cu sine”

Despre tabăra de creaţie iniţiată şi derulată anual de Mănăstirea Dervent, părintele Efrem a precizat: „Acest eveniment special a intrat în sfera de acţiune a artei contemporane din ţara noastră, precum şi a orizonturilor din care provin creatorii invitaţi. Şi dacă, la început, a fost privit cu sfială de către ambele părţi - obştea monahală şi cea artistică - integrarea a avut loc într-o atmosferă a simplităţii ce a propus schiţe de răspunsuri la marile întrebări”. Referitor la prilejul deosebit pe care îl au oaspeţii taberei, de a crea într-un spaţiu sacru, cum este Dervent, monahul Efrem a spus: „Întâlnirea cu acest spaţiu al Dobrogei semnifică pentru fiecare artist ce a lucrat aici, o vreme, întâlnirea cu sine, ajustări de atitudine, regândire a semnului vizual, dar şi intimităţi ale profunzimii religioase ce încă nu le cunoscuse. (...) Amintiri extrem de speciale despre puterea şi curăţenia spaţiului românesc au plecat în zări atât de diferite prin civilizaţie şi cultură, depăşind Balcanii, Europa Centrală şi de Vest, ajungând până în Israel şi Japonia. Din toate aceste îndepărtate spaţii ne parvin, din când în când, gânduri şi imagini ale creaţiei unor artişti remarcabili, în care fiorul Derventului se resimte uneori. Şi atunci, avem confirmarea valorii şi capacităţii de intervenţie a actului cultural în lume. Şi mai avem sub ochii noştri - ce deseori nu văd - posibilităţile de mare frumuseţe şi spiritualitate pe care Dobrogea Apostolului Andrei le lansează cu generozitate. Şi atunci, nu este întâmplător că Mănăstirea Dervent, cu binecuvântarea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a ştiut să aducă spre sine creatori de frumos ai contemporaneităţii, desenatori, pictori, sculptori, arhitecţi”.



12