Biserica Romano-Catolică celebrează Învierea Domnului duminică, 31 martie 2024.

În 2024, credincioşii romano-catolici au început Postul Mare la 14 februarie, iar credincioşii greco-catolici la 18 martie, astfel că sărbătoarea Învierii are loc după ritul roman sau latin pe 31 martie, iar după ritul bizantin pe 5 mai.

În duminica Paştelui, sărbătorit după calendarul Bisericii Catolice, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”. În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

În Joia Sfântă, papa Francisc a prezidat Liturghia Crismei, în cadrul căreia peste 1.880 de preoţi, episcopi şi cardinali şi-au reînnoit promisiunile făcute la hirotonirea lor.

Cardinalii, episcopii şi preoţii care locuiesc la Roma au concelebrat Sfânta Liturghie împreună cu papa în Bazilica San Pietro. Joia Sfântă marchează instituirea Euharistiei şi instituirea Sacramentului Preoţiei la Cina cea de Taină.

Joi seara, papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie a Cinei Domnului nu în Bazilica San Pietro, ci într-o comunitate aflată într-un moment deosebit de suferinţă. În acest an, pontiful a prezidat Liturghia Cinei Domnului la o închisoare de femei din Roma.

În Vinerea Sfântă a Pătimirii Domnului, 29 martie în acest an, papa prezidează, în Bazilica Sfântul Petru, Celebrarea Pătimirii Domnului. În seara Vinerii Sfinte, papa Francisc prezidează devoţiunea "Calea Crucii", organizată la amfiteatrul antic Colosseum.

---------

În acest an, Paştele Catolic este sărbătorit pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai.

Este o diferență de cinci săptămâni, cea mai mare distanță de timp posibilă între data Paștilor la catolici și cea a Paștilor la ortodocși.

Paştele ortodox şi cel catolic cad destul de rar în aceeaşi zi, iar aceasta se datorează faptului că la stabilirea datei sărbătorii se folosesc calendare diferite: cel iulian şi cel gregorian.

Care sunt diferențe între marile Sărbători ale creștinătății?

Slujba de Înviere

La ortodocși ține aproape întreaga noapte de sâmbătă spre duminică. După ce, la miezul nopții, credincioșii sunt chemați să ia Lumina sfântă, slujba continuă până la orele trei sau patru dimineața. La catolici, slujba se termină la miezul nopții.

Postul Paștelui

Catolicii au un post mai blând, fiind permis consumul de ouă, lapte sau brânză. Cu excepția dezlegărilor la pește, de două ori pe durata Postului, ortodocșii care țin Postul nu au voie să consume nimic de origine animală (carne, ouă, sau lactate).

Calendarul

De la Marea Schismă a Bisericii creștine, din 1054, Paștile se sărbatoresc după calendare diferite. Catolicii calculează data Paștelui bazându-se pe luna plină ecleziastică și o dată fixă, stabilită de tabele bisericești, pentru echinocțiul de primavară. Ortodocșii stabilesc data Paștelui în funcție de luna plină astronomică și data reală, din punct de vedere astronomic, a echinocțiului de primavară. În ultimele trei decenii, Paștile catolic și ortodox au "căzut" de trei ori în aceeași zi.

Procesiunile

În țările catolice au loc procesiuni care evocă lumea antică din vremea lui Iisus. Actori în costumele personajelor biblice străbat în tăcere, la lumina faclelor, străzile centrale, într-o procesiune ce evocă Drumul Crucii. De asemenea, se desfășoară procesiuni de Florii.