În acest an, creştinii din toată lumea sărbătoresc Sfintele Paşti la aceeaşi dată, după o Săptămînă a Patimilor cu denii şi slujbe speciale în toate lăcaşurile de cult, ortodocşii şi catolicii adunîndu-se la masa credinţei pentru a vesti într-un glas Învierea Domnului. Aşa cum în urmă cu mai bine de două milenii Mîntuitorul a mers pe Drumul Crucii, luînd cu sine toate păcatele lumii, paşii credincioşilor trebuie să se îndrepte acum către biserică. Doar coincidenţa astronomică i-a pus pe credincioşii ortodocşi şi catolici în această situaţie fericită, iar pentru cei care au simţit nevoia de a se împărtăşi sau spovedi, Vinerea Mare a fost ultima ocazie de a se pregăti pentru întîmpinarea cu sufletul curat a Învierii Domnului. După pomenirea fericitului Iosif şi a smochinului care s-a uscat prin blestemul Domnului, amintirea celor zece fecioare despre care Hristos a vorbit ucenicilor săi şi a femeii păcătoase care a uns cu mir picioarele Mîntuitorului, dar şi Denia celor 12 Evanghelii din Joia Mare, la Prohodul Domnului credincioşii au retrăit simbolic suferinţele lui Iisus, de la chinuiri şi batjocuriă, pînă la răstignirea şi moartea pe cruce. Potrivit reprezentanţilor Arhiepiscopiei Tomisului, odată cu prăznuirea îngropării trupului lui Hristos de către Iosif din Arimateea, chiar în Sîmbăta Mare, credincioşii ortodocşi se pregătesc de cel mai important moment din istoria creştinismului: Învierea Mîntuitorului. În noaptea de sîmbătă spre duminică, începînd cu ora 23.45, credincioşii constănţeni sînt chemaţi să participe la oficierea Slujbei de Înviere în Parcul Tăbăcărie. Totodată, Învierea Mîntuitorului va fi primită şi de comunitatea romano - catolică din Constanţa, membrii acesteia putînd participa la slujba oficiată de Vicarul episcopal de Dobrogea, monseniorul Ştefan Ghenţa, începînd cu ora 20.00, la Bazilica "Sfîntul Anton".

Avînd în vedere că Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, pentru a întîmpina aşa cum se cuvine Învierea Domnului, în Săptămîna Mare, se fac ultimele pregătiri pentru nelipsita masă cu ouă roşii, cozonaci, drop de miel şi pască. În tradiţia populară, credincioşii au obilgaţia de a merge la biserică, în Joia Mare, pentru a da de pomană mîncare şi băutură pentru sufletele morţilor. Simbol al patimilor Mîntuitorului, ouăle se vopsesc acum, mai ales că există credinţa că dacă se înroşesc în Joia Mare, acestea se vor păstra fără să se strice tot anul. O tradiţie păstrată cu sfinţenie de români este ducerea florilor la biserică şi trecerea pe sub masă de trei ori, pentru a încerca piedicile lui Iisus Hristos atunci cînd şi-a luat crucea mîntuirii omenirii. Cine se spovedeşte în Vinerea Mare o va face pentru tot anul. Tradiţia mai spune că în această săptămînă gospodinele trebuie să facă curăţenie generală în case, curţi şi grădini. Dacă în Sîmbăta Mare oamenii merg la biserică pentru a lua lumina sfîntă pe care o vor duce acasă, în Duminica Învierii, credincioşii trebuie să îmbrace haine noi, ca simbol al primenirii fizice şi spirituale. De altfel, în prima zi de Paşte, vine şi Iepuraşul atît de mult aşteptat de copii, mai ales pentru cadourile pe care aceştia le primesc de la părinţi şi bunici.