Cu ajutorul celor două credite pentru locuinţe, ipotecar şi imobiliar, se poate achiziţiona un apartament sau o casă, se poate construi sau renova un imobil şi se poate achiziţiona teren pentru construirea ulterioară a unui imobil. Creditul ipotecar este reglementat de legea nr. 190/1999, iar băncile au introdus, în portofoliul lor, un alt tip de credit cu condiţii de acordare mai flexibile, nereglementat sau restricţionat în mod special printr-o lege - creditul imobiliar. Şi toate acestea, din dorinţa băncilor de a adăuga facilităţi la aceste produse. Creditul ipotecar este de fapt o categorie a creditului imobiliar. Diferenţele dintre cele două tipuri de credite constau, în principal, în următorii patru factori: garanţiile solicitate, mărimea cotei finanţate, nivelul limitei ratei lunare din venitul solicitantului şi asigurările solicitate. Astfel, împrumutul ipotecar se garantează numai cu imobilul finanţat (proprietatea viitoare, care se ipotechează în favoarea băncii), iar cel imobiliar se poate garanta cu alte locuinţe (proprietatea solicitantului sau a unei alte persoane), depozite colaterale etc. De obicei valoarea garanţiei trebuie să acopere 120% din valoarea finanţată. În ceea ce priveşte mărimea cotei finanţate, în cazul creditului ipotecar finanţarea este de maximum 75% din valoarea imobilului, fiind obligatorie contribuţia proprie de 25% (constituită ca avans). În schimb, creditul imobiliar poate fi acordat fără a solicita împrumutatului un avans minim obligatoriu din preţul de achiziţie al imobilului. Astfel, finanţarea în cazul creditului imobiliar poate ajunge pînă la 95% din valoarea proprietăţii, ca în cazul băncii Finansbank (pentru produsul All Inclusive).

Dacă în cazul creditului ipotecar rata lunară nu poate fi mai mare de 35% din venitul lunar net, la creditul imobiliar aceasta poate ajunge pînă la 50% din venitul net. Astfel, se pot obţine sume mai mari printr-un credit imobiliar, la acelaşi venit net. De asemenea, în cazul creditului ipotecar, asigurarea de viaţă şi cea a imobilului este obligatorie în timp ce pentru creditele imobiliare băncile au devenit mai permisive, nesolicitînd asigurări de viaţă, cum este cazul Băncii Transilvania, SanPaolo IMI Bank sau ProCredit Bank. Totodată, sînt bănci la care asigurarea de viaţă este gratuită. De fapt, aceste bănci încheie o poliţă de asigurare de viaţă pentru client şi costul cu asigurarea se include în comisioanele creditului. Această facilitate este oferită de băncile Unicredit , BCR, Alpha Bank, Piraeus Bank, HVB-Ţiriac Bank , Volksbank. Astfel, dacă asigurarea locuinţei va fi oricum obligatorie începînd din 2007, diferenţa de costuri va apărea între creditele cu sau fără asigurare de viaţă.