SOCOTEALA DIN PIAȚĂ... Ne apropiem de sfârșitul încă unui an cu eticheta „post-criză“, iar o întrebare extrem de importantă nu pare să-și fi găsit răspuns - își revine sau nu creditarea? Dacă ar fi să ne luăm după mesajele Băncii Naționale a României (BNR) sau ale bancherilor, revenirea este chiar după colț. BNR arată către componenta în lei a creditului și o dă drept dovadă a funcționalității politicii sale monetare. De fapt, cam ăsta este singurul mesaj din ultima vreme al băncii centrale - ce facem noi e bine, creditarea își revine, iar dacă nu nu credeți, uitați-vă la împrumuturile în monedă națională. Aici apare însă o altă întrebare, la fel de importantă, punctează analistul Florin Cîțu: „Contează pentru economie dacă cineva cheltuiește 1 euro sau 4,4 lei? Răspunsul este clar NU. Convenția este doar o convenție. Ce contează este dacă se fac mai multe tranzacții, indiferent de modul în care le contabilizăm. Practic, BNR încearcă acum un moment interesant de magie: uitați-vă la tranzacțiile în lei și ignorați-le pe celelalte“.

... ȘI CEA DIN TÂRG Realitatea arată însă cu totul și cu totul altfel. Stocul creditelor pentru companii a început să scadă, iar cel al împrumuturilor pentru persoane fizice a rămas aproape constant. Indicatorii arată orice, numai o revenire iminentă a creditării nu. „Este adevărat că, în ultima perioadă, a crescut creditarea în lei destinată achiziționării de imobile. Dinamica acestei componente a crescut atunci când Prima Casă a fost trecut doar pe lei. Doar că Prima Casă înseamnă 8% în din totalul creditelor persoanelor fizice și 3% din întreaga creditare. Prea puțin ca să ajute“, subliniază Florin Cîțu. Și totuși, cum de crește Prima Casă? Trecând peste garanția statului și avansul de 5%, este foarte posibil ca BNR să fi convins populația că nu va lăsa cursul să se deprecieze. „Pare un lucru pozitiv, dar este o distorsionare grosolană a comportamentului actorilor din piață“, conchide Florin Cîțu.