BĂNCILE ÎŞI CURĂŢĂ PORTOFOLIILE Românii care au credite negarantate, contractate în 2008, când erau foarte scumpe (40.000 - 50.000 lei), sunt cei care se luptă acum cel mai mult cu plata datoriei, susţine directorul general al EOS KSI România, Georg Kovacs. „Românii nu sunt rău-platnici, dar nu au bani ca să plătească ratele. La un credit de 10.000 euro, să ai disponibili doar 50 euro pe lună este destul de greu de rambursat”, spune directorul KSI, care estimează că, din 2012, băncile vor începe să vândă către recuperatori foarte multe credite neperformante garantate cu ipotecă. „În perioada următoare, achiziţiile firmelor de colectare a creanţelor se vor orienta către acest gen de împrumuturi. Vor scădea însă vânzările de pachete de credite de consum neperformante, în condiţiile în care s-a vândut foarte mult în perioada 2009 - 2010 şi s-au curăţat portofoliile”, a mai spus Kovacs. Anul trecut, piaţa autohtonă de colectare a creanţelor a atins pragul de 200 milioane lei, crescând cu circa 36% faţă de anul precedent.

NOI REGULI DE CREDITARE, DIN NOIEMBRIE În aceste condiţii, regulamentul de creditare al băncii centrale ar putea intra în vigoare de luna viitoare, mai devreme decât se estimase iniţial, fapt confirmat de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu: „O să facem publică varianta finală în momentul în care o să încorporăm toate observaţiile pe care le considerăm complementare textului. Discuţia cu Asociaţia Română a Băncilor s-a purtat. Dânşii au făcut mai multe propuneri, unele mai curajoase, altele mai de compromis. O să vedem până unde putem merge cu reglementarea. În prezent, se poartă discuţii între direcţiile BNR şi apoi vor fi discuţii la nivel de consiliu de administraţie”. El a adăugat că banca centrală a făcut un studiu cu privire la impactul noului regulament, punând accent pe riscurile de dobândă şi venit: „Ne asumăm foarte clar că descurajăm acele credite care nu pot fi rambursate. Nu urmărim să blocăm împrumuturile care pot fi rambursate. Creditele care nu pot fi rambursate nu au beneficiu social, ci doar cost social. Nu există niciun interes din punct de vedere public ca acele credite să fie acordate”.

SEMĂNĂM CU ALBANEZII Comportamentul bancar deviant al românilor a atras şi atenţia Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care ne avertizează că preferinţa pentru credite în valută este riscantă şi a dus mai multe ţări în pragul falimentului. Potrivit BERD, românii şi bulgarii au aceleaşi obiceiuri ca albanezii, peste 90% dintre creditele imobiliare acordate fiind în euro: „Clienţii nu sunt conştienţi de riscurile pe care şi le asumă. Problema pentru băncile străine din România este că se pot refinanţa dificil şi scump în lei, întrucât piaţa locală de capital este încă prea mică”. Aşadar, câtă vreme este rambursat corect, un credit în valută este mult mai avantajos pentru bănci.