La 31 octombrie, distribuția creditului în economie arăta cam așa - 112,2 miliarde lei la persoane fizice, 106,4 miliarde lei la persoane juridice și 91,9 miliarde lei în grădina statului. De notat că, între 2008 și 2016, creditul guvernamental a crescut substanțial, de la 13 la 92 miliarde lei. Și încă o „mică“ notă, via analistul Florin Cîțu - „Creditul pentru Prima Casă, subvenția iubită a statului, este înregistrat la persoane fizice, dar numai 50%. Diferența, adică garanția de stat, evaluată la 17 miliarde lei, nu apare în datoria publică (este derogare de la lege)“. Și nu mai vorbim de creditele neperformante scoase din contabilitatea bancară și virate recuperatorilor care trimit plicuri stridente în fiecare lună... Ce înseamnă toate astea? Simplu. Că istoria se repetă și că, din nefericire, n-am învățat nimic din criză. Iar sunt reclame la credite pe fast-forward, fără adeverință de venit, cu banii virați în 24 de ore. Iar se pompează la greu bani în Prima Casă, deși de la o schemă similară (Fannie Mae și Freddie Mac în SUA) a pornit dezastrul din 2008. De firme, care ar trebui să susțină creșterea PIB cu ceva palpabil (producție), nu se apropie nicio bancă. Și să vezi ce se întâmplă dacă explodează dobânzile, din 2017 încolo... Suntem pe drumul cel bun (spre faliment).