CAUZĂ ȘI EFECT Importanța creditării în economie scade în același timp și ritm cu retragerea finanțărilor externe din sistemul bancar local. Să fie o coincidență sau un fenomen structural, se întreabă analistul Florin Cîțu. Ar fi câteva explicații. „Investițiile în România nu oferă un randament ajustat la riscul de aici, cum se întâmplă în alte țări, și atunci băncile își repatriază finanțările. Pe de altă parte, finanțarea din piața locală este doar pe termen scurt. BNR controlează masa monetară, pentru a ține în frâu cursul valutar, ceea ce înseamnă că băncile preferă să dea împrumuturi pe termen lung doar acolo unde riscul este co-garantat de stat (programul „Prima Casă“ etc.)“, punctează Cîțu. Blocajul creditării a fost remarcat, cu sau fără voie, chiar și de guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. La mijlocul săptămânii, el a admis că „este puţin probabil ca, pe termen scurt, să asistăm la o răsturnare spectaculoasă a situaţiei creditării“. Care e baiul? Același menționat mai sus. Băncile au ascultat „sfatul“ BNR și trec de la creditarea în euro la cea în lei. „Pentru creditare în monedă națională au nevoie, evident, de... monedă națională. Și dacă banca centrală tot reduce dobânda-cheie, de ce sunt probleme? Leii vin doar pe termen scurt și, în consecință, este imposibil pentru bancheri să riște cu credite pe 20 - 30 de ani doar pentru că scad dobânzile“, conchide analistul. Ce-i de făcut? Pentru ca banca centrală să poată injecta bani pe termen lung în piața bancară, trebuie să renunțe la controlul asupra cursului valutar. „Totul depinde de BNR. Dacă lasă cursul liber, crește probabilitatea să-și revină creditarea. Dacă nu, rămânem cu lamentările pe la conferințe“, punctează Florin Cîțu.

MINUS CU MINUS NU FACE PLUS Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în septembrie cu 0,2% (sau 0,3% în termeni reali) faţă de luna anterioară, la 213,069 miliarde lei, influenţate negativ de diminuarea cu 0,8% a finanţărilor în valută, potrivit datelor prezentate ieri de banca centrală. În același timp, creditul în lei a crescut cu 0,6% (0,4% în termeni reali). Față de anul precedent, creditarea este pe minus cu 4,5%, pe fondul majorării cu 7,6% a componentei în lei și scăderii cu peste 12% a celei în valută.