Incertitudinea legislativă, dată de inițiative agresive și arbitrare, este principalul factor care limitează creditarea în România, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, făcând referire la darea în plată, la rambursarea creditelor în franci la cursul istoric și la plafonarea dobânzilor. Creditarea lipsește și-n mediul de afaceri, cu o pondere de numai 9%, la mare distanță de creditul comercial, considerat de-a dreptul sălbatic de banca centrală. Nu-n ultimul rând, Isărescu avertizează că stimulii fiscali și majorările salariale nu pot continua la infinit - „Corelația dintre cât încasezi și cât cheltui, mai devreme sau mai târziu, lovește cu putere de foc“.

Principalul factor care limitează creditarea în România este incertitudinea legislativă, iar stimulii fiscali nu pot continua la infinit, întrucât corelaţia între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu, loveşte cu putere de foc, a declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de specialitate, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu - „Există factori care limitează potenţialul creditării. Primul este incertitudinea legislativă, creată de iniţiative nefericite care au afectat şi afectează profilul de risc, nu doar al creditelor viitoare, ci şi al stocului existent. După perturbaţiile apărute la aplicarea legi dării în plată (DIP), la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elveţieni, acum se află în lucru diferite alte procedurii legislative și acte normative care fie îngreunează recuperarea creanţelor, fie stabilesc un regim de limitarea a dobânzilor anuale cu privire la creditele destinate consumatorilor, într-o manieră mai mult sau mai puţin arbitrară, nediferenţiat pe categorii de produse, fără o aprofundare a plafoanelor respective“. Pe de altă parte, potrivit guvernatorului băncii centrale, stimulii fiscali nu pot continua la infinit - „Stimulii fiscali şi salariile nu pot să continue la infinit. Corelaţiile astea între salarii, productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu lovesc cu putere de foc. Nu poţi să le neglijezi. Nu le corectezi din timp, le corectează piaţa, economia, într-o manieră sau alta. Când aceşti stimuli îşi epuizează puterea de acţiune, ce punem în loc? Și aş mai aminti un al doilea indicator: în 2016, o treime dintre firmele din România au raportat pierderi. Jumătate dintre ele pentru al treilea an consecutiv, deci nu e vorba de chestiuni întâmplătoare şi nu e vorba de perioada de criză. În plus, 44% dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. În medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 şi 50% din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu nivel al capitalizării sub limita reglementată a depăşit 40%. Creditul acordat de instituţiile financiare autohtone reprezintă o sursă de finanţare prea puţin importantă pentru companiile locale, sub 9% din bilanţul agregat, la mare distanţă de creditul comercial, situat pe primul loc, cu 19%. Parte din creditul comercial e aproape sălbatic, adică nu plăteşti furnizorii şi obţii un credit nesănătos“.