DEZMORŢIRE Cele mai multe credite pentru companii sunt destinate capitalului de lucru şi mai puţin investiţiilor, iar pentru persoanele fizice, cele mai multe sunt credite ipotecare (în special prin programul „Prima Casă“) şi de consum, în piaţă neexistând finanţări pentru infrastructură sau investiţii mari, spune şeful UniCredit Ţiriac Bank, Răsvan Radu. „Faţă de anul trecut, se constată o dezmorţire, dar volumul sau plafonul la care s-a ajuns e foarte redus pentru a genera investiţii noi“, punctează Radu. El explică însă că stagnarea investiţiilor nu se reflectă încă în creşterea economică, fiind atenuată momentan de cifrele macroeconomice: „Avansul PIB este propulsat de exporturi, în special de cele de maşini, dar şi de agricultură. Cei doi mari constructori auto (şi partenerii şi furnizorii lor), respectiv Renault & Dacia şi Ford, nu se împrumută de la bănci, ci de pe piaţa de capital din ţările de origine. Furnizorii sunt în principal grupuri mari, care au o abordare similară şi nu se vor schimba prea curând“. De cealaltă parte, agricultorii, al doilea motor de creştere economică, nu sunt fiscalizaţi şi, neavând situaţii financiare foarte clare, se împrumută foarte greu de la bănci, subliniază şeful UniCredit - „Nici nu prea există ferme mari, ci doar mulţi producători mici“. Radu apreciază însă că se simte o creştere a interesului pentru creditare, care va compensa probabil pentru scăderea din ianuarie - martie: „Aşteptările sunt mari pentru trimestrul al treilea, începând chiar din iunie. Este o oarecare dezmorţire şi în imobiliare, în special în segmentul de spaţii de birouri. Şi „Prima Casă“ stă bine, toate băncile fiind interesate să promoveze programul de stat“.

MINGEA, DIN NOU ÎN CURTEA BNR Cât despre dobânzi, ele nu pot fi reduse cu mult sub rata inflaţiei, dar ar trebui cel puţin stabilizate, pentru a stimula creditarea în lei, spune, la rândul său, directorul general adjunct al BRD, Claudiu Cercel. „E foarte greu să îi explici unui client că luna asta ROBOR e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, iar apoi scade la 2,1%. Dobânzile sunt determinate, în mare parte, de situaţia lichidităţii din sistemul bancar, aspect evidenţiat de ecartul între indicatorul ROBOR la trei luni şi dobânda-cheie (2,58 şi 3,5%)“, potrivit oficialului BRD. În opinia sa, „dacă, în urma măsurilor din zona creditelor neperformante, banca centrală va decide să compenseze bancherii, prin reducerea rezervelor minime obligatorii, atunci va exista în continuare o presiune pentru ieftinirea creditelor“. Cercel consideră că, în timp, ponderea creditelor în valută se va reduce, iar atunci va dispărea probabil şi preocuparea BNR de a fi atentă la evoluţia cursului (dintr-o perspectivă de macroprudenţialitate - n.r.).